Probabil ați văzut poze din grădină, vă voi mai oferi. Mărturisesc că mă cam mândresc cu grădina, deși vanitatea este un păcat. Dar pe WP este un păcat general, ceea ce nu înseamnă că este mai puțin păcat. În fond, toți scriem ca să fim citiți, adică manifestăm păcatul vanității. La un moment dat, o doamnă mi-a comentat „un colț de rai”. Sigur că i-am mulțumit și m-a încântat. Totuși, claustrarea este claustrare, chiar atunci când dispui de un mic parc personal. Familia mea este destul de marcată fiindcă doar eu ies pentru rezolvarea diverselor probleme.
Nu am un gard masiv la stradă, am doar un grilaj și nu prea am nici spre vecini. De cele mai multe ori, trecătorilor le face plăcere și nu mă deranjează că se uită. Dar să trecem și la vecini.
Noi suntem liniștiți deși eu sunt coleric, nu facem gălăgie, la rarele petreceri nu prea ne știe nimeni, niciodată muzica tare, preferăm gâlceava vrăbiilor, trilul mierlelor, croncănitul coțofenelor.
Pe trotuarul din stradă, avem o fășie de pământ pe care am plantat ceva vegetație care trebuie udată aproape zilnic. Într-o seară, udam cu furtunul într-o ținută destul de rufoasă, cu spatele la stradă.
Sunt extrem de sensibil la ostilitatea celorlalți pe care am experimentat-o toată viața și, în același timp, mă pricep extraordinar la a fi ostil. Cum udam eu cu furtunul, aud un motor și în spatele meu oprește o mașină. Șoferul zice „Bună ziua, locuiți aici?„. M-am gândit că-l deranjează că stropesc acolo și i-am răspuns, rămânând cu spatele un „Da” extrem de găunos. Șoferul continuă „Dom-le ce brad frumos aveți!„. M-a lăsat cu gura căscată și a plecat.
Peste stradă, acum vreo 7-8 ani s-a construit un bloculeț cu vreo sase apartamente. Unul din apartamente a fost cumpărat de doi tineri tocmai din cauza bradului din curtea mea către care au ferestrele, chiar ei mi-au spus. Bradul are o formă perfectă, este un hibrid de vreo 25 m. Se întrezărește prin unele poze postate.
Până aci, a fost bine. Dar am și altfel de vecini. În fundul curții, aveam un vecin cu o gradină de două-trei ori mai mare ca a mea către care am un gard din plasă sudată de oțel înaltă cam de 2,5 m. N-am avut conflicte cu vecinul, avea o seră, cred că mi-a transmis ceva mană. În sfârșit, omul s-a prăpădit, urmașii au vândut grădina și, în fundul curții mele a răsărit un bloc lung, parter-etaj-mansardă, fiecare apartament fiind pe verticală pe toate trei nivelele. În spate (adică spre mine) au câte o curticică de 3 m. Numai că etajul este în consolă, deci are mai puțin de 3 m până la gardul meu. Am suportat un an distracția constructorilor și, de atunci, am o grămadă de vecini cu tot ce presupune asta – gălăgie, manele foarte tare, gunoaie aruncate peste gard.
Soția mea este de părere că totdeauna scot ceea ce este mai rău din fiecare om. Îmi cam recunosc acest talent, har sau blestem. Totuși, nu întreprind niciodată nimic neprovocat. Pe vecinii ăștia, de exemplu, nu i-am reclamat niciodată, cu toate motivele pe care mi le-au dat. Zilele trecute, stăteam la soare pe terasa colțului de rai, acum expusă noilor vecini și i-am spus „Simt aproape fizic invidia ăstora„. Mi-a spus că fiecare are ce a vrut.
Una din probleme a fost că antreprenorul constructor nu le-a lipit gardul de al meu. Din considerente care-mi scapă, la un colț este aproape lipit, la celălalt a lăsat vreo 35 cm. Desigur, la fel și la vecinii mei. De la început, aceștia au renunțat la gardul propriu, lungindu-și nesemnificativ curțile. Dar eu, Gică contra, n-am renunțat – terenul blocului este mai jos, gardul lor din niște panouri este doar puțin peste 1,5 m față de grădina mea. Prefer gardul meu de 2,5 m.
Numai că, pe pământul nimănui au crescut buruieni pe care n-am cum le stăpâni, s-au adunat gunoaie de la vecini, sticle, covoare, etc. Ba chiar s-au aciuat niște șerpi, pe unul l-a omorât unul din motăneii mei. Drept care, astăzi mi-am lipit gardul de al vecinilor. Trebuie să vă spun că am fost amenințat în fel și chip, unul chiar a încercat să cheme poliția fiindcă sudura pe care o făceau oamenii mei i-ar fi pus în pericol integritatea.
Recunosc că i-am amenințat și eu că voi planta o perdea de paulonia la 3 m de gard, ceea ce ar însemna că vor rămâne fără lumină. Ceea ce-i deranjează este gardul meu care se vede peste al lor, dar la fel a fost când au cumpărat și, pe lângă faptul că mi se uită oarecum ilegal în curte, au parte de o priveliște plăcută. față de alți locatari de bloc.
Deocamdată, ei au o singură problemă reală – eu n-am capră. Cine n-are capră, să-și cumpere.
Foto: pinterest.es, arhiva personală
Probabil chiar era rai fără urîții ăștia cu gardul 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Dacă stau la locul lor, e plăcut și acum. Nu știu pe unde le-a căzut buricul de zbiară, manele, gunoaie.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
M-am bucurat pentru dumneavoastra pana ati pomenit de manele si sticle si ambalaje aruncate de la balcon. Doamne, cat de necivilizati sunt unii!!!!
ApreciazăApreciază
N-au balcoane. Au etajul în consolă, mai aproape de răzor cu mai mult de 1m. Cei 3m legali sunt doar la parter. Gunoaiele le aruncă peste gard. Nimeni nu poate ști pe unde le-a căzut buricul.
N-aveam cum mă opune, cel mult să fi cerut respectarea normelor privind etajul.
Spațiul acela al nimănui nu poate fi curățat și e foarte deranjant.
Lor le este vexat simțul estetic de gardul meu de plasă de sârmă.
Până la terasa pe care mai stăm noi sunt aproape 20m. Terasa e acoperită de o boltă, Peste trei săptămâni nu vor mai vedea nimic. Gălăgia lor este deranjanta.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Pai da, protesteaza ca prostii pentru ca bucata aceea o sa fie curata sub ingrijirea dumneavoastra, in loc sa protesteze din cauza muzicii idioate.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Bucata aia are însumat, probabil sub un metru pătrat. N-am vrut-o spre deosebire de vecinii din stânga și dreapta mea, am stat doi ani așa. Plus că am plătit 200 ca să-mi mute gardul. dar nu mai era posibil altfel.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Peste tot sunt vecini și vecini, unii mai ”simpatici” decât alții! 🙂
Spre exemplu la mine în bloc, unde stau cu mama… În tot blocul mai sunt decât două apartamente care au locatari tineri, restul sunt de vârsta a treia. De la început s-au evidențiat în două grupări, unii care doreau să facă ceva și ceilalți care combăteau orice întreprindeau ceilalți. Avem și noi un spațiu verde în fața blocului, care a fost discordia dintre cele două tabere. Unii plantau și întrețineau spațiul iar ceilalți ieșeau noaptea să strice tot. De când a murit vecina de la unu, care se considera stăpâna spațiului și intervenea cu tot felul de sfaturi trăsnite, a rămas neamenajat, nimeni nu a mai luat inițiativa până acum de 1 mai când cele două familii de tineri de la parter au făcut curățenie ( de tot felul de gunoaiele aruncate de cei din prima categorie ), au tăiat gardul viu și iarba, au pus suporți la trandafiri, ce mai, au făcut o treabă bună și de apreciat, la un moment se trezesc din ”somn” cei care sunt și au fost ”gică-contra” și ofereau sfaturi, în loc să le mulțumească îi certau de ce a tăiat un prun care nu făcea prune dar umplea mereu strada de crengi și frunze, de ce au tăiat lăstarii de la tei, care erau inutili, încât săracii tineri și-au strâns uneltele și au intrat în casă. Revenind a doua zi să termini până nu se vor trezi iar. Interesant este că ei n-au făcut niciodată ceva dar mereu intervin cu tot felul de argumente în a ”înfrumuseța” acel spațiu. Ieri când au încercat să se implice în discuții n-am mai rezistat și am ieșit cu capul pe fereastra balconului și am luat atitudine îndrumându-i să intre-n casă și să-și vadă de bătrânețe. Așa au reușit cei trei tineri să termine ce au început! 🙂
ApreciazăApreciază
Eu n-am nimic în comun cu ei. Mă deranjează doar necivilizația. Nu sunt numai ei. În Sâmbăta Mare a fost un baeram pe aceeași stradă, la vreo trei case de mine. Băiatul primarelui cu fata unui senator de TS. Se cam întâmplă.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Manele se aud și din mașinile ce trec în trombă pe aleile dintre blocuri… 🙂
ApreciazăApreciază
Sunt tot ăștia care nu știu pe unde le-a căzut buricul, ca și primarele meu și senatorul tău.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu credeam că le va trece cu timpul, chiar dacă unii au renunțat la ele, mai sunt rămășițe… 😉
ApreciazăApreciază
Aurelia, ăștia au fost ridicați din niște noroaie de tancurile sovietice. Când au ajuns „la bloc” au continuat obiceiurile vechi. 70 de ani sunt putini pentru educarea unei asemenea mase de oameni.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Eu n-am prea văzut bătrâni să asculte manele, cei tineri sunt cei care le ascultă, nu generalizez, alții ascultă rap, hip-hop, muzica clasică e deranjantă și lentă pentru ei. 🙂
ApreciazăApreciază
Aurelia, ăștia care fac caz de patrie-patriotism, … și ascultă tot felul de conlocuitori.
În afara unei săli de concerte, nu este nimeni obligat să asculte ce-ți place ție, orice ar fi, inclusiv clasică. Iată eu prefer vrăbiile.
Pe stradă oprește un WV, șoferul se dă jos să stea de vorbă cu unu, rezemați amândoi de perete, cu ușile mașinii deschise și manele la maxim. Am văzut/auzit scena asta alaltăieri. Ce vroia să arate? Că are mașină, că are un căcat de WV, că are casetofon, că este din lumea aleasă a iubitorilor de manele?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Câte nu facem și noi și nu le convine altora? Trebuie să fim indiferenți sau înțelegători să putem trăi în echilibru, altfel o luăm razna! 🙂
ApreciazăApreciază
Ai dreptate, dar trebuie respectate niște limite. Cu prea multă înțelegere îi lași pe toți să se … un șir de invective, sunt coleric.😃 Nu cred că în România merge ceva fără să impui. Altfel, nimănui nu-i pasă. Exemplul este COVID. Ni s-a impus propria noastră protecție. După 15 mai va fi Dumnezeu cu mila. Am să scriu o pagină. S-a dat exemplul Suediei. Numai că am ascultat o româncă de acolo, medic. Oamenilor li s-a explicat și ei respectă. La noi li s-a impus și n-au ascultat.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu știi cum este? Când ți se impune ceva ai tendința să nu faci? De preferat este să faci omul să înțeleagă ce e bine. Dar la noi se impune fără explicații pe înțelesul tuturor! 😁
ApreciazăApreciază
Fructul oprit. E cam greu să-i convingi prin aceleași metode și pe mine și pe ăia de la Țăndărei. Și în Suedia sunt oameni de toate categoriile, s-au îmbogățit și cu imigranți, dar ascultă pentru siguranța lor.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
ApreciazăApreciază
Mulțumesc Aurelia. Este creația ta?
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Nu, am împrumutat-o de pe Youtube 🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
http://a-craciunescu.blogspot.com/2014/12/micul-paris-versus-micul-alcatraz.html
ApreciazăApreciază
Mi-a plăcut. Nu prea mai sunt în Bucale de vreo 25 de ani, doar mă duc zilnic.🙂 Am trăit prin și printre casele acelea încă mai mult de atât.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Distanta legala stabilita de codul civil este de 2m, nu de 3. Doar un plan urbanistic poate iimpune o distanta mai mare. Inaltimea legala a gardului intre vecini este de maxim 2 m, tot conform codului civil. De regula toate rgulamentele de urbanism mentin aceasta inaltime maxima. Teoretic ar putea sa va reclame pentru cei 50 cm in plus.
ApreciazăApreciază
Mulțumesc, îmi folosesc sfaturile dvs. Gardul are o vechime de peste 40 de ani. Ca să-l schimb mi-ar trebui autorizație de construcție. Sunt două înălțimi – de la ei și de la mine fiindcă terenul lor este mai jos.
ApreciazăApreciază
Acum, puţină „distracție” cu vecinii nu strică.🙂
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Unu’ mi-a spus că ar trebui să trăiesc în pădure. Sincer, mi-ar plăcea. Totdeauna am invidiat meteorologii, pădurarii izolați; am umblat foarte mult prin munți.
Ei însă nu s-ar încadra nici acolo.
ApreciazăApreciat de 1 persoană
Oh!
ApreciazăApreciază