A fi sau …

a fi imunizat. Mizați pe ce vreți, dar gândiți-vă bine înainte. Procentul care scapă din ATI e destul de mult sub jumătate. Restul, nu se știe dacă le-au mai fost scoase tuburile, nici măcar dacă sunt cu adevărat ei, deoarece cutiile sunt bine închise și deschiderea lor se poate face doar în niște condiții pe care nu cred că le puteți întruni. Unde mai pui că odată ajuns la ATI, probabilitatea de a comunica cu exteriorul este mică, este spre zero. Adică ajungi într-o mașinărie pe care nimeni nu o poate controla. Poți fi bine îngrijit și să dai colțul, sau poți să fi părăsit cu tuburile în tine. Nimeni nu mai poate afla adevărul, nimeni nu-l va mărturisi. Ați văzut vreun interviu cu careva ieșit din ATI?

Vă mărturisesc că am trecut odată prin mâna unor Dorei într-un prestigios spital de Bucale. Ca să se justifice, mi-au scris în raportul medical „preinfarct”. Deci, aveți grijă de voi, doar voi puteți face asta. Nu puteți cunoaște dinainte gravitatea formei bolii. După preconizata relaxare, situația epidemiologică se va înrăutăți. Din nou intervine politicul, depindem toți de el.

Deși par a fi avut o interacțiune telepatică cu Iohannis, este doar o coincidență și, de fapt, lucrurile nu depind doar de el. Starea de urgență dă doar posibilitatea emiterii de ordonanțe prin care se pot restrânge drepturi. Acum ar trebui, în opinia mea, ordonanțe de relaxare treptată, foarte treptată. Dacă starea de urgență dispare, dispar și ordonanțele. Ori legea privind declararea stării de urgență este contestată la CCR, zilele astea se va pronunța. Dar Avocatul Poporului, CCR, sunt controlate de ghici ciupercă cine.

Nu cred că există altă cale legală promptă și eficientă de a efectua relaxarea soft în afara ordonanțelor. Iată că, din nou, viețile noastre depind de politic. Oricum, orice relaxare presupune creșterea riscurilor epidemiologice. Oricum, românul nu a fost foarte disciplinat nici în perioada trecută. Oamenii nu sunt conștienți că de comportamentul lor depinde și viața altora, unii chiar necunoscuți. Așadar, în teorie, starea de urgență ar putea dispărea chiar înainte de 15 mai, cu consecințe imprevizibile.