V-am povestit că am cunoscut bine Noua Zeelandă (NZ), natura, locuitorii, zonele populate și mai puțin populate, 8.000 km parcurși cu răbdare Insula de Nord, cea de Sud, Insula Stewart. Dacă aș putea da timpul înapoi, dacă ar fi să-mi aleg o altă țară, asta ar fi.
O viață liniștită, parcă lipsită de griji, locuitori veseli, binevoitori, care umblă în picioarele goale în Auckland – v-am descris deja pe larg, pe mai multe pagini, atmosfera.
Părea locul cel mai ferit de pe lume. În călătoria mea, am văzut multe biserici – anglicane, catolice, protestante, rusești și chiar ortodoxe românești. Cea mai spectaculoasă mi s-a părut catedrala din Nelson, „the nave”. În periplul meu n-am întâlnit sau n-am remarcat moschei.
Este atâta siguranță în NZ încât nu cred că-și încuie ușile (poate prin marile orașe) Fericirea în picioarele goale.
Și iată că răul a ajuns și în cel mai sigur ținut de pe pământ. Mă gândesc cât de consternați sunt puținii locuitori ai Noii Zeelande, ani de zile campioni ai fericirii. Îmi pare rău, merita a fi ocrotit acel loc.
Născut pe lista neagră 
Pingback: Cuprins | Născut pe lista neagră