Barabas

Când mă gândesc la proverbul „Caprei vecinului” văd parcă o masă de noroi adânc și negru ca smoala iadului din care, din când în când, câte un cap încearcă sa iasă. Atunci, o mulțime de mâini ies și-l apucă să-l tragă înapoi.

Am fost și eu, probabil, sclavul unor prejudecăți care încearcă să atribuie românilor calități unice atunci când am afirmat că ne sunt caracteristice acțiunile acestui proverb (Societatea românească). Oare e adevărat că acest proverb ne caracterizează, că suntem singura nație?

Mulțimile dezlanțuite tind să facă rău, acesta fiind primul impuls comun. Mult mai târziu apar acțiuni logice legate de interese clare și reale. Dacă priviți retrospectiv sau chiar vă uitați în istorie, veți găsi, cu siguranță, multe exemple.

Am să dau exemplul cel mai cunoscut, de acum vreo 2000 ani. Când Pilat a lăsat mulțimea să aleagă, criminalul Barabas este iertat. Cel bun, este condamnat, batjocorit, supus chinurilor morții. Barabas e preferatul mulțimii. Așa a fost și așa va mai fi (De mii de ani lumea e de partea lui Barabas). N.A. Am găsit link-ul căutând ortografia corectă Barabas, era prea aproape de ce doream să exprim că să nu-l citez.

Exemplul este o „Capră a vecinului” colectivă când multele mâini îl trag jos pe cel ce ridicându-se i-ar fi ajutat poate și pe ei să iasă. Îmi aduc aminte de masele abrutizate care au intervenit asupra marii demonstrații pașnice din ianuarie (p-ța Victoriei) și 13-15 iunie 1990 la Universitate. Diferența esențială față de exemplul istoric este că brutele de acum 17 ani nu erau o mulțime anarhică, ci erau manipulați și conduși. Și am ajuns iar la un caz care n-a ajuns în justiție. Se tot vorbește despre personajul malefic de atunci, în viață încă. Dar ar fi putut face ceva singur? Nu, avea o organizație de bază și un aparat în slujba lui.

În sfârșit, Barabas criminalul e preferatul mulțimii. Și așa ajungem la sloganuri electorale – „Garantat Barabas”, ba nu Vanghelie. Pentru ce fel de alegători poate fi o garanție de la Vanghelie? De-ar fi fost numai Vanghelie, dar am avut și un președinte, un prim ministru din aceeași tagmă. Nu vă gândiți acum la cât de tolerant este poporul nostru; nu e toleranță, este doar prostia mulțimii care-l preferă pe Barabas.

Și uite așa, am fost conduși de vânătorul-vânătorilor, acum de pescarul-pescarilor și, se pregătește, canibalul-canibalilor.