Bibi

Benjamin Netanyahu este o obsesie pentru politica românească. O grămadă de derbedei vor să-l întâlnească, să-i fie prieteni, să poată spune că-i sunt apropiați sau, măcar să fi avut o discuție. Cam toți aceștia sunt niște nimeni care, de fapt, doar se autosugestionează că există, sunt persoane inexistente.

Vă aduceți aminte de prostiile politice făcute de draga de Veo, mama noastră cu aprobarea înțeleptului dracnea care și el se visa prietenul lui Bibi. Dar și cealaltă mamă a tuturor, Găbița, s-a plimbat pe acolo, prin hoteluri de patru stele (550 EUR/noapte), pe banii noștri. Și-a plimbat coafeza (merită, a mai spălat-o nițel) și alte câteva fufe anteniste. Sigur, zbor cu clasa I după prețul plătit. La urma urmelor, obrazul subțire …  Ca la orice pațachine. N-au rezolvat nimic, dar cui îi pasă, are balta pește. Pe vremea aceea încă nu-i venise strălucita idee privind stimularea creșterii populației prin dotarea gratuită cu mașini cu multe locuri. Știu că deocamdată lucrurile îi sunt potrivnice, dar măcar niște triciclete tandem moca, nu? Da, pe baza unui angajament scris de patru copii. Dar dacă nu ies? O sabotează și Nicușor că nu vrea piste de biciclete mai late.

Dar, să revenim la subiect. Pe la Tv se plimbă unul care mereu vorbește despre Bibi. Așa-i spune, ca să arate că se trag de șireturi. Dom-le, Bibi este ca un magnet. Au impresia că le-ar albăstri sângele, că ține loc de școală.

În sfârșit, timpul a trecut, a venit și rândul AURului. Cine ar putea valida mai bine niște nimeni cu finanțare estică? Bibi. Așa că_copreședintele și-a aranjat o întâlnire chiar cu el. Ba chiar, s-a gândit că Likud este în aceeași familie politică, deci sunt frați. Există doar o mică problemă, frate-su n-a auzit de el, de copreședinte.

Până una alta, albăstritul (nu și la ADN) se plimbă prin niște țări europene, fiindcă e în plină campanie electorală. Întrebat de unde-s lovelele, a rânjit sfruntat – de la parlament. Până una-alta, pașaport diplomatic, clasa I, că doar neam de neamul lui … Ba chiar a manifestat un internaționalism veritabil împrietenindu-se, deocamdată, doar cu Viktor. Mă uitam la niște admiratori / fani din Spania. M-am gândit că au plecat boi și au rămas la fel.

Între timp, mi-a venit și mie o idee de aur. Îi scriu lui Bibi, să-i dau o sugestie financiară – niște mese comune la care participanții licitează în prealabil. Pe modelul lui Trump, doar nu s-or fi terminat proștii la dracnea. Mie? Un mic comision.

Foto: realitatea.net.