Convingerea

Hoinărind, am dat pe FB peste un fost secretar de partid. Este un om destul de lovit de soartă. Uitându-mă pe profil, am constatat că s-a născut într-un sat din TR. Cum a putut să decadă TR – de la ținutul lui Moromete, locul de naștere al lui Marin Preda și al lui Zaharia Stancu (să nu vă închipuiți că pun egal între ei) la țara lui Papură Vodă, ținut al proștilor și hoților.

Mi-aduc aminte de secretarul de partid cum urma ascultător linia partidului. Dacă l-ai fi întrebat „de ce?”, ar fi răspuns sigur „fiindcă așa trebuie”. Mai departe, n-ar fi fost în stare să explice, să dea o justificare. Era și ar mai fi dacă ar mai putea, om de încredere al partidului. Vorbea puțin pe nas, cu emfază. Probabil că și azi, dacă aș accepta să-l întâlnesc, mi-ar răspunde la fel. Cred că a ajuns director o scurtă perioadă după ’90 – om de încredere.

Predecesoarea lui (Didactice), deși mai bine înfiptă în sistem, avea altă stofă – pentru ea, era un circ pe care trebuia să-l joace.

În ce mă privește, secretarul de partid s-a comportat cu multă reținere, chiar cu o anumită frică după ’90. Nu cred că mi-a făcut direct rău.

Dar, să revin la convingeri. Toți acești oameni ai sistemului, au fost și sunt legați de interese, de fapt sunt o clică, o gașcă. Înainte de ’90 trebuiau să păstreze silenzio stampa, să facă ciocul mic. După ’90, i-a prins oleacă și pe ei valul libertății de exprimare, și-au dat arama pe față. De fapt, gașca e aceeași, ca și meschinele interese.

De altfel, puteți crede că, pe tancurile sovietice, a sosit vreo convingere? Că scursurile societății ajunse deodată Dumnezei, aveau convingeri? Constat că postacii PSD, pentru derutarea proștilor în preajma demonstrației diasporei, îl reactivează pe ceașcă pe care FSN (PSD) l-a împuscat. Credeți că ceașcă avea convingeri? Modul în care a împușcat și anchetat țăranii la Vadu Roșca spune tot – un gunoi care a ajuns să se creadă Dumnezeu, un cizmar care s-a trezit colonel cu o armă în mână.

Dar despre Ilici, credeți că are convingeri? Mi-aduc aminte fețele celor doi la „procesul” lui ceașcă. Amândoi înțelegeau clar situația, doar că atunci erau în poziții divergente și Iliescu a fost mai tare. V-am mai scris despre Ilici De pe soclu sau de pe catafalc? și nu reiau argumentele. Au în comun aceeași nemernicie încrustată adânc în ADN.