Crimă și pedeapsă

Am tot scris despre ineficiența (un eufemism) justiției. Vă povestesc un caz concret.

Un caz penal și o funcționară nu foarte înaltă la o bancă importantă – D-na L. Îmi cunoștea familia, când m-a văzut prima dată în bancă a avut un șoc fiindcă semăn cu tata. Ca să înțelegeți bine datele problemei, menționez că am fost clientul băncii, pe mai multe planuri, mulți ani și în ciuda multiplelor reclamații pe care le-am făcut sau tocmai de asta, n-am a mă plânge, nu am pierdut bani. Asta în condițiile în care sunt extrem de zgârcit și nu accept nici o abatere de la obligații a unui furnizor de servicii. Poate, vă voi povesti odată o sinteză a multelor conflicte cu multe bănci pe unde am fost client. Am făcut mențiunea ca să înțelegeți că n-am nimic de împărțit cu banca respectivă.

Reiau. La un moment dat, am constatat absența repetată de la serviciu a acestei doamne și mi s-a spus că este arestată. Pe scurt, era vorba de un credit obținut fraudulos de către un client. În lanțul de aprobări necesare, D-na L. nu avusese un rol, funcția ei fiind administrativă. Ba chiar, persoana care înlesnise și influențase creditul era cunoscută și situația era destul de evidentă, dar era mare șef. Vinovatul nu a fost arestat, nu știu de ce. Au fost arestate doar D-na L. și încă o persoană implicată în aprobare, dar puțin importantă. Arestul a durat ceva mai mult de o lună. În acest timp, D-nei L. i-a murit mama, dar nu a fost lăsată să participe măcar la înmormântare. A fost eliberată, procesul a durat mult, cu recursul procuraturii. A fost dovedit și găsit vinovatul – șef în bancă. Vinovatul a fost condamnat cu suspendare, nu a executat nici o zi spre deosebire de D-na L.

După proces, D-na L. a fost reîncadrată și i s-au plătit salariile pe perioada suspendării contractului de muncă. După eliberarea din arest și chiar după terminarea procesului, D-na L. a fost sunată repetat, ziua și noaptea, mai ales noaptea, de procuror la modul „Haideți D-nă, eu știu că sunteti vinovată …”. O suna de pe diferite telefoane, uneori cu număr ascuns, uneori de pe cartele prepay. Nu știu dacă procurorul făcuse vreun fix și nici de ce natură era, dar treaba asta a durat multe luni. În final, D-na L. l-a reclamat și, deși avea listingul cu apeluri și înregistrări, s-a considerat că nu sunt probe suficiente – corb la corb …

D-na L. a făcut după vreo trei ani un cancer pe care l-a învins aparent după vreun an. După arestare a mai lucrat în bancă circa zece ani, apoi a ieșit la pensie la cerere. N-a apucat un an de pensie fiindcă a recidivat cancerul și s-a prăpădit.

Ca să vă completați impresiile, mai menționez că D-na L. avea o fetiță de vreo 13 ani la momentul arestării. D-na L. divorțase de câțiva ani și fata era la ea. Totuși, nu avea o relație proastă cu fostul soț și cu a doua soție a acestuia. Se ajutau în momente de cumpănă. A doua soție îi făcea sarmale D-nei L. de Crăciun. D-na L. era o femeie bătăioasă, astfel încât, după pușcărie, a fost un șef de sindicat extrem de incomod pentru administrația băncii.