Ce prezent este cucul în folclorul românesc, dom-le:
Ce frumos mai cântă cucul,
Vara când e-n floare nucul.
Dar acu’ e toamna.
Cucul canta răgușit,
Și tu mandro n-ai venit, …
Numai că mândra veni. Dar tocmai asta fu problema, că veni la bordura trotuarului, la ceas de noapte. Ce GDPR, ce legalitate, ierarhiile contează.
Cucul, greu asociabil cu geto-dacii, mai degrabă cu conlocuitorii, vorba lui ceașcă, scăpă și păsărica din plisc, public. Doar încă o dovadă a limitelor intelectuale ale cucului.
Dar ce ziceți de TAROM? Păi TAROM este un mini-psd, mai familial, gen „Sărut mâna nașule! Am adus-o și pe fina. Am și un nepot, băiat bun, de viitor”. Istoricește, TAROM a fost mai degrabă secu. Era normal. Cu avionul puteai fugi departe de lagărul socialist și au fost ceva cazuri. De aceea, salariații trebuiau să fie de încredere și erau. În ’90 s-au făcut concedieri? Nu. Și, uite așa, compania a crescut de la fini la afini, de la nași la fini, soți, soții, frați, surori, dacă punem și amantele constatăm că e o mare-mare familie, îl știu eu pe to-arșu. Pornind de la orientarea a bunicilor, socotind cam cine a dominat politica românească 30 de ani, care credeți dvs, că e orientarea politică a personalului?
Și vedeți, psd își achită datoriile, dovadă – botezul anului. Sau o fi fost un CEX pe blat? Vom afla cât a fost darul.
Și atunci, ce mare scofală să ții nițel niște avioane. Ce-i aia GDPR? Ce-i aia DNA?
Pingback: Cuprins | Născut pe lista neagră