De unde se trage fericirea ăstora?

Norvegia are o suprafață cam odată și jumătate cât a României, cu o populație de patru ori mai mică și un PIB nominal dublu ca al României. Asta înseamnă că pe un norvegian revine o sumă de 7,5 ori mai mare decât pe un român. În Europa, doar Luxemburgul îi întrece. 28% din PIB este generat de industria petrolieră, deci nici înainte de 1960 (înainte de petrol), norvegienii nu stăteau prea rău.

Vedeți, iar mint ăia cu „banii n-aduc fericirea”.

Între timp am găsit și niște date oficiale. Estimarea mea a fost foarte aproape de realitate. Norvegia are peste 900 tuneluri rutiere care totalizează peste 750 km. Marea majoritate au fost date în funcțiune după 1980.

Mi s-a părut ciudată prezența unor orașe mari, vechi, cu populație importantă la latitudini mari – Trondheim 367 mii locuitori la 63°, Tromsø 72 mii locuitori la 70° (mie mi s-a părut mult mai mare). Tromsø (în mare parte pe o insulă) este străbătut cruciș de două tuneluri; la intersecția lor este un sens giratoriu subteran. Orașul s-a extins serios și pe continent. Cercul polar Arctic este la 66°33′46.7″.

În continuare sunt sigur că vă voi dezamăgi. Precum neo-zeelandezii, nici norvegienii nu se omoară cu munca. Am avut de-a face cu servicii publice, hoteliere, magazine, transporturi. Nicăieri nu am văzut angajați stresați. Deși circulă mai alert pe șosele, nici norvegienii nu par foarte grăbiți.

Mai ales în insulele Lofoten am văzut pești atârnați la uscat, probabil scrumbii. Oricum, nu poți fi fericit doar cu atât.

Câmpurile norvegiene par a fi lucrate, în cea mai mare parte sunt utilizate pentru furaje și pășunat; în sud există încercări de culturi. Mâncarea, legumele, fructele sunt importate. Am văzut brânzeturi norvegiene, unele de bună calitate dar, nu pot fi sigur de proveniența laptelui.

Norvegienii sunt în majoritate protestanți și ceva romano-catolici. Au câteva catedrale frumoase și noi și vechi.

Deși au respins de două ori UE, norvegienii sunt în Schengen.

În Norvegia circulă cele mai multe mașini electrice din care foarte multe Tesla. Era de așteptat la gradul lor de fericire financiară.

Nu am avut nevoie de monedă norvegiană nicăieri, deci am plătit peste tot cu card.

În general, și aici beneficiezi de confortul siguranței. Nu am fost în Oslo, dar în rest, doar odată am simțit nevoia sa-mi păzesc buzunarele – în frumosul oraș Bergen. Vă las pe dvs. să ghiciți motivul. Puțin mister nu strică niciodată.

Acum, depinde cum privești paharul – partea plină sau cea goală. În Norvegia sunt zone în care, zilele sunt lungi vara și câteva zile nu apune de loc soarele. Dar sunt și nopțile lungi de iarnă, cu zilele în care nu răsare soarele. Probabil, fericiții norvegieni știu să ia ce-i bun din toate.

2 comentarii la „De unde se trage fericirea ăstora?

  1. Pingback: Cuprins | Născut pe lista neagră

  2. Pingback: Banii „aduce” fericirea? | Născut pe lista neagră

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s