Defecte de sistem

Nici un sistem nu e perfect și nici al securității nu a fost.

Altfel cum s-ar explica migrația mare de personal din instituția destul de specială la care am lucrat, mai ales pană în ’80. O mulțime de angajați au emigrat în Israel. Un procent serios dintre cei cu studii superioare. Pentru unii dintre aceștia era doar un loc călduț unde să-și câștige pâinea. Dar printre emigrați au fost și câțiva „buni” – sunt acum în SUA.

Îmi aduc aminte de unul cu care fusesem coleg. În facultate părea un tip simpatic poporar (cu priză la mase, cum n-am fost eu niciodată). M-a surprins să-l văd slugarnic în urma unor activiști care ne inspectau instituția, cu un carnețel în care nota sârguincios tot ce ieșea din puțul gândirii acestora. După fiecare notiță scrisă zicea invariabil: „Ăăăă, întrebare: …”. Era penibil, dar nimeni n-a deschis pliscul să-i spună. Nici eu. N-o făceam decât dacă m-ar fi călcat pe bătături.

Și, ne trezim că acest individ penibil care de fapt nu activase profesional deloc, face cerere de emigrare. Ședință de excludere din partid, surghiunit două luni într-o fabrică și pe urmă gata. Ăsta da defect de sistem. Cum de n-au știut? Cum de nu s-au gândit când a emigrat cumnată-sa? A fost unul din rateurile dosarului. Pe criteriile acestuia fusese selectată și ierarhizată o javră. Orice javră își trădează până la urmă stăpânul dacă primește un os mai bun din altă parte. De fapt, javrele erau selectate de dosar. Numai că, cei mai mulți nu prea aveau unde pleca, doar la noi aveau locul cald pentru care luptau.

Fiindcă tot am scris anterior despre decedați, vă  mai declar că și instituția în care mi-am tocit un pic pantalonii a decedat. Deși privatizarea (după ’90) era tabu – instituție strategică,  a fost vândut unui „investitor” cu „destul de puține stele” care și-a scos imediat banii vânzând una din clădirile filialelor și, la sfârșit, a finalizat imobiliar treaba.

Nu prea înțeleg povestea asta cu investitorii români, întorși peste noapte plini de bani. Dacă le mergea așa bine, de ce s-au întors? Dacă aveau așa multi bani, înseamnă că învârteau afaceri profitabile; de ce le-au părăsit? Eu cred că a fost doar o spălare de bani.

Revenind la instituția mea, s-a întâmplat să trec pe acolo când demolau clădirea, am spus „fie-i țărâna ușoară”; mi-a mers prost toată ziua aia.