În ton cu subiectul anterior Ipocrizie, fățărnicie, duplicitate, cam astea-s lucrurile importante pentru mulți din cetățenii patriei noastre. Este o altă față a ipocriziei noastre – „să moară ăilalți de invidie”. E vorba de aparențe, ceea ce se vede, impresia artistică. Restul nu are importanță.
Sau, ascultăm pe cineva ridicându-și în slăvi copilul – ce poziție importantă și înaltă ocupă, ce pregătire are, … Într-un fel este scuzabil, fiecare părinte dorește cei mai bun pentru copilul lui. Uneori însă, lucrurile scapă de sub control. Cel atât de lăudat a făcut de fapt o scoală pe bani și …
Sau, în lumea virtuală, luăm, ca exemplu facebook, cea mai cunoscută rețea de socializare. Îți apar, fiindcă ai anume legături sau fiindcă așa hotărăște guru al softului din site, niște poze tot la modul „să moară ăilalți de invidie”. Uneori sunt poze cu mușchi (des muscles c’est degoutant), alteori poze cu locuri speciale, de multe ori imagini personale sau cu partenerul (care se traduc „ce tari și fericiți suntem noi”). Eu sunt dintre cei care uneori încearcă să treacă dincolo de expresia fețelor din fotografii. De cele mai multe ori citesc opusul a ceea ce imaginile ar trebui să comunice.
Recent, îmi apare pe facebook imaginea unui politician, ceva legat de comemorările de la Mărășești. OK, numai că, în afara a câteva sute de like-uri de toate categoriile, mai erau și un cor de sute de comentarii, toate extrem de unsuroase. Dacă aș fi fost în locul personajului, sigur mi se făcea rău. Dacă aveam acces, sigur aș fi adăugat și eu un comentariu realist-deprimant. M-am gândit că e următorul „secretar general” al PSD. Nu vă spun numele fiindcă mă veți și acuza de rasism.
Pingback: Cuprins | Născut pe lista neagră