Habemus lex

Necessarium fuit? Avem lege, era necesară?

Legile privind bolile transmisibile existau pe vremea comuniștilor și, probabil, înainte de ei. Desigur, veacu’ înaintează, ideile se mai schimbă, dar nu cred că este vreuna abrogată. Apoi, sunt reglementări ONU și OMS la care suntem parte și pe care trebuie să le respectăm prin Constituție.

Și atunci ce a fost cu toată tevatura asta?

După părerea mea, vidul legislativ invocat a fost fals. Chiar dacă zicem că s-a dorit redactarea unei legislații specifice stării de alertă medicală, nu văd un motiv serios pentru neaplicarea măsurilor impuse de legislația existentă și cea internațională care ar fi obligat cetățenii să se comporte responsabil și ar fi împiedicat explozia de cazuri și pierderile de vieți.

Altfel, nu a fost decât un circ (mi-aduc aminte bancul cu circul de partid și de stat) prin care psd s-a erijat în apărătorul libertăților cetățenești, ceea ce nu a fost niciodată și nici acum.

De fapt, jocul cinic a avut doar o rațiune – amânarea, dacă este posibil sine die, a alegerilor prin imposibilitatea organizării lor.

Motivele sunt simple. De ce să nu mai stea majoritatea parlamentară reprezentativă pentru mai puțin de 16% din electoratul 2016 în continuare pe fotoliile confortabile, cu secretară și șofer, cu venituri substanțiale. Și apoi, trece timpul, lumea uită, doar eu nu uit și nu iert.

Noua lege este rezultatul, conform declarațiilor, 90% a modificărilor psd. Pot presupune că susține mai mult libertățile infectaților decât pe ale celorlalți, după cum mai demult apărau drepturile penalilor, ale condamnaților. Probabil va fi foarte greu de aplicat, de a fi utilizată pentru scopuri epidemiologice. Vom vedea.

Oricum, valul epidemic provocat de înlăturarea unor restricții, de plictisul oamenilor și de teoriile conspirationiste puternic propagate de psd, va fi calificat de propaganda psd ca incapacitate a guvernului de a gestiona epidemia. La fel și eventuale probleme generate chiar de noua lege.

Tot astăzi, am asistat la o discuție legată de ajungerea în parlament a inițiativei „fără penali în funcții publice„. Mi-a atras atenția o remarcă a pesedistului guraliv Romașcanu: mai bine era fără incapabili în funcții publice. Imediat gândul m-a dus la Veo, Carmencita, Chiparosul cu buze permanent umede, Olguța, Vâlcov, Iordache, Nicolicea, Nicolae și celelalte păpuși gonflabile dracnea. Mă opresc, mi s-a zburlit părul pe spinare.