Letargie

După schimbarea de putere, previzibil cu un parlament ostil și în an electoral, Sică și ai lui a luat ceva măsuri dar, cam cu încetinitorul, departe de a fi atât de radical cum mi-aș fi dorit eu și o parte a electoratului.

Sub aspectul percepției, imaginea personală a Mandolinei s-a îmbunătățit. Și Cîțu a evoluat la capitolul comunicare. Ministrul Vela a lovit, insuficient după părerea mea, jandarmeria și s-a ales cu niște documente compromițătoare în spațiul public (nu discut acum dacă sunt sau nu făcute). Poate ar fi bine ca Sică și miniștrii lui să iasă pe Tv și să-și declare clar, deschis, intențiile și rațiunile. De exemplu, fiindcă … trebuie să … Altfel, lasă loc interpretărilor și comentariilor.

La capitolul lucruri pozitive (nu le denumesc realizări), rețin ținerea în frâu a cursului, un început de curățare a administrației, adoptarea unui buget. La nerealizări, insuficienta reducere a cheltuielilor de salarizare bugetare, alegerea dintr-un tur a primarilor, ne-eliminarea specialilor, ș.a. Subliniez acceptarea unor traseiști, uitând soarta PNȚ, care n-a știut să-și aleagă oamenii. Aștept anticipatele.

În ce privește Justiția, sunt în continuare ezitări. Nu sunt pentru desființarea neapărată a Secției Speciale, sistemul de control al justiției trebuie să existe. Problema este personalul care face asta – aici au fost probleme la DNA, aici sunt probleme la SS. Dar se pot găsi în România profesioniști în ale justiției deasupra oricăror influențe?

În rest, obișnuitele bâlbâieli gen Caracal unde se insistă pe recunoașterea faptelor – nici o justiție nu acceptă recunoașterea ca dovadă incriminatorie. Făptașul este nevinovat până când sistemul aduce, demonstrează, produce, dovezile. Acum aud că l-au întrebat pe D. Chițoiu dacă vorbea la telefon în momentul accidentului. De ce ar recunoaște acesta? Anchetatorii ar fi trebuit să fie deja în posesia datelor furnizate de companiile de comunicații.

În tonul subdezvoltării, a mai murit cineva la Floreasca prăjit de Dorei. Și mie erau să mi-o facă acum vreo trei ani, Doreii.

Partidul din cvasi-opoziție nu se schimbă de loc. Sunt dintre cei care îi doresc desființarea, chiar trecerea în ilegalitate fiind de fapt o bandă dar, este nevoie de un partid autentic de stânga, deci cu alți oameni.

Pe plan extern, asistăm la ping-pong-ul America-Iran cu ceva victime colaterale – cei călcați în picioare la înmormântare și, foarte posibil, prăbușirea unui avion. Singurul punct pozitiv, obținerea recunoașterii de către Iran a intenției de obținere a bombei nucleare.