Nemurirea

Ce fel de oameni ar putea visa nemurirea și de ce? Nu le ajunge viața, nu s-au plictisit de ea, n-au obosit? Sau, dimpotrivă – a fost prea îndestulată, le-a satisfăcut toate pohtele și din ce au ar mai vrea? Faust și-a vândut propriul suflet. Alții, precum în filmul acela, încearcă să ia cât mai multe vieți ca să-și prelungească propria mizerie. Asta e categoria dictatorilor, fără excepție.

La Kremlin este un mausoleu. Acolo zace împăiat Lenin, acolo a fost împăiat și Stalin. Mulți, mulți, foarte mulți proști îndurerați la o coadă kilometrică. Mai și plătesc pentru asta. În sfârșit, Stalin s-a stricat și l-au băgat în zidul Kremlinului făcând zidul mai șubred. Foarte bine. Norocul bunicului chiabur a fost că s-a stins la vreun an după nemernicul de Stalin.

Nu știu sigur de nemernicul de Lenin, dar nemernicul de Stalin a visat nemurirea. Doar că, a pățit la fel cum se zice că i-ar fi făcut lui Lenin – fiecare la rândul lui. Acum e rândul altui nebun. Deocamdată, e rândul să omoare. El crede că va trăi mult, apoi va fi împăiat în mausoleu. Eu nu cred. „Pune-ți sabia la locul ei, căci toți cei ce scot sabia de sabie vor pieri.” Acesta este Cuvântul Domnului, nu predicile idiotului Kiril, bufonul nebunului. Așa au pierit ceașcă cu leana, în noroi, împuscați, iar lui Hitler au trebuit să-i fie numărate cariile pentru identificare.

Mai sunt și alți lideri majori care-și doresc nemurirea? Da, sunt vreo patru-cinci-sase cu mari visuri, toți cu, cel puțin, veleități de dictatori. Este unul din motivele pentru care modul în care va sfârși nebunul este foarte important, o pildă pentru ceilalți, ceva care-i poate determina să se mai gândească odată, să lase visurile nemuririi fiindcă ar putea muri împușcați în noroi. Important pentru noi toți, muritorii.

Nea Nelule, să nu dai colțul, dom-le. Știu că nu te-împușcă în noroi cum ai merita, doar privirea din momentul condamnării vreau s-o văd. Asta face toți banii. Pe-a nemernicului ceașcă am văzut-o când privea șarpele pe care-l încălzise.

Dar și oameni simpli visează nemurirea. Un comentator mi-a scris că una din căile spre nemurire ar fi Academia română. Probabil că asta a urmărit leana. O fi atât de rezistentă Lista Academiei ca să poată asigura nemurirea? Oare, o fi scrisă cu litere foarte, foarte mari sau cu litere microscopice? Cum o fi mai bine? Pe ce material o fi inscripționată Lista nemuritorilor? O fi dur, o fi maleabil?

Puțini dintre dumneavoastră știți că pe Tâmpa fuseseră sădite conifere între foioase formând o inscripție mare, mare, foarte mare – STALIN (cam pe când ceașcă împușca țărani la Vadu Roșca). Asta fiindcă acolo era Orașul Stalin. Deși a fost folosit un munte, deși arborii sunt pereni, acum vreo 15 ani se mai zăreau doar niște colțuri ale inscripției nemuritoare, dacă știai unde să te uiți.

Cumva, m-am luminat și cu multiplele academii, dorința de a fi trecut prin academie a milițienilor, serviciliștilor (ah, ce termen am scos) și a tot felul de alți șmecheri inculți și impostori.

Însă, nu numai șmecherii aspiră la nemurire. Spre exemplu, o bătrână cu dosar curat își dorește nemurirea. V-am povestit ce cale a ales – să scrie o carte, o istorie a unei științe (atât cât s-a putut pe plaiurile mioritice), astfel încât să se pomenească singură, pe ea însăși, și să pună volumul necitit de nimeni în Biblioteca Academiei. Sigur că am refuzat potlogăria, mai ales că, deși se copia practic condica de prezență, nu era pomenită și Florentina, femeia de serviciu, cea care dacă găsea o monedă pe jos ți-o punea pe birou. De altfel, i-am enunțat și niște principii doamnei bătrâne. Dacă se aplicau, din cele câteva volume, ar fi rămas doar 20 de pagini, iar doamna n-ar fi avut loc în ele. La urma urmelor, publicațiile din revistele de specialitate din sălbăticia Americii au avut ceva cititori, volumele anoste din BA, niciunul. Vedeți, cum o dau, tot acolo ajung. Doamna în speță, care încă trăiește cu iluzia că devine nemuritoare, m-a scris pe Lista ei Neagră.

Dacă nu spuneți nimănui, vă mai dezvălui o cale spre nemurire – Wiki. Toate Leprele comuniste, toate gunoaiele, au pagini wiki. Nemuritoarea Suzana, nemuritoarea Gizela, nemuritoarea Lina și altele – toate au pagină wiki. Le face asta nemuritoare? Nu mai sunt doar niște Lepre, niște gunoaie, niște grăsane cu fițe fiindcă erau pretine cu leana?

Așa că, eu mă rezum la Lista Neagră, o Listă de pe care nimeni nu te mai poate scoate, odată ce ai intrat. Nemurirea? Cenușă-i totul, deșertăciune. Dacă apasă nebunul butonul, ce Listă i-ar putea rezista? E ca și cum i-ar omorî a doua oară pe ăia de pe listele nemuritoare.