Vă pun o întrebare simplă:
Aveți o ciocnire cu o etnică romă pe stradă – încercați să scurtați discuția cât mai mult sau începeți disputa riscând să vă scuipe, să-și ridice poalele în cap, … ?
Îmi aduc aminte că acum mulți ani, pe vremea lui ceașcă, eram într-un autobuz, rezemat de geamul din spate. Lângă mine, un țigan cu un braț amputat. Nu sunt de loc un individ plăcut de mase, chiar dimpotrivă. Simt ostilitatea celorlalți și le-o transmit pe a mea. Probabil că țiganul a fost deranjat de simpla mea prezență. A început să mă batjocorească și să mă împungă, să mă lovească cu ciotul. Am rămas impasibil. Spre totala mea uimire, după vreo trei stații, călătorii l-au dat jos din autobuz în brânci. Apoi au început să mă discute – cum de l-am răbdat, cum de n-am zis nimic … Dar eu știam că, dacă aș fi deschis pliscul sau aș fi comis gestul violent pe care mi-l reprimam (sunt un bărbat înalt), pe mine m-ar fi aruncat jos după cel mult două stații.
De ce vă scriu toate acestea? Vi le scriu apropo de discuțiile purtate acum în mediul public, politic, audio-video sau online privind o confruntare Iohannis-Dăncilă. Printre blogger-ii pe care-i citesc cu plăcere este și Tiberiu Pană Periegheze care tocmai a publicat pagina CU sau FĂRĂ dezbatere publică!? Aceasta-i… întrebarea!. Întrebarea m-a determinat scriu prezenta pagină.
Domnul Pană pleacă (citez) „de la un principiu care ține de desfășurarea unui proces democratic, cum este cel electoral pentru alegerea șefului statului”. Sunt în întregime de acord cu dânsul, numai că, un asemenea principiu presupune două părți civilizate, care procedează democratic. Eu nu mă aștept la așa ceva din partea psd sau a Vasilicăi, chintesența imposturii.
Și iată de ce. Vasilica nu știe decât să spună o poezie sau s-o citească eronat din hârtiuță. E artistă (iată că, în sfârșit o laud) în a folosi tot felul de grimase și tonuri mai mult sau mai puțin apăsate. Va cânta aria calomniei, se va da lovită, jignită, neînțeleasă, totul n-ar fi decât un circ – votați cu inima 😦. Nu are alt argument. Va repeta la nesfârșit marile realizări, neînțelegând nici un contraargument, iar dacă totuși l-ar pricepe, ar refuza înțelegerea lui. Ar fi o prostie din partea lui Iohannis să se pună la mintea ei, să coboare la nivelul burețelului.
Am mai comentat astea pe WP. Apoi, Vasilica a aruncat mănușa și și-a declarat în avans temele – exact cum le-am anticipat eu. Cred că avu, împotriva voinței mele, un schimb telepatic cu mine. Mă simt abuzat sau botox-abuzat. Cum de am ghicit ce era în burețel?
Totuși, un dialog presupune doi oameni cât de cât la același nivel. Veo urmărește doar circul care să demonstreze cât de nedreptățită, jignită este ea, cum dorește ea binele românilor, cum ne iubește ea pe toți și vrea să aibă grijă de noi, care n-o lăsăm spre răul nostru.
Chiar din partidul ei sunt unii (nu-i admir în nici un fel) care s-au exprimat ca mine la adresa șefei lor.
Închei cu o întrebare – o vedeți pe Vasilica în altă postură decât cea descrisă de mine la o imposibilă confruntare?
Pingback: Cuprins | Născut pe lista neagră
Pingback: Șase case sau șase clase? | Născut pe lista neagră