Oameni și gunoaie

Mi-aduc aminte de sulul de hârtie higienică adus la TVR în 1990. Mi s-a părut un gest de sacrificiu – hârtie higienică nu se găsea.

Am câteva întrebări legate de caracter. Dacă ești talentat – cântăreț, actor, pictor, poet, compozitor, … – artist, înseamnă că ai sau nu caracter? Dacă ai și priză la public, ești popular, înseamnă automat că ești o persoană de caracter?

Dacă ești un mare matematician, fizician, un om al științelor exacte, oare trebuie presupus că ești un om de caracter?

Dacă ești un om bogat, cu succes în afaceri (legale), ești neapărat de caracter?

Dar, dacă ești sărac, trăiești de pe o zi pe alta, este sărăcia o dovadă de caracter?

Dacă ești tare cucernic, poate preot, ești sigur de caracter?

Dar, dacă ești prost – cei săraci cu duhul, ai sigur caracter?

Există vreo legătură între religie și caracter? De exemplu, doar creștinii sau doar ortodocșii au caracter.

O ultimă întrebare spinoasă – homosexualii au sau nu caracter? Putem extinde întrebarea și la alte minorități.

Precizez că mai sus m-am referit la talente reale, la oameni de știință reali nu din aceia din fabricile de diplome, la un bogătaș care a plătit impozite, în sfârșit, la oameni autentici, nu la impostori. Fiindcă impostori pot fi peste tot, nici sărăcia nu exclude impostura, chiar și apartenenta la o minoritate poate fi declarată de conveniență, pentru vreun avantaj. Pot oferi exemple din toate.

Părerea mea este că răspunsul general este NU. Nu există nici o legătură între caracterul omului și talentele sale, pregătirea sa, cât de tare îl duce capul, bogăția sau sărăcia sa, cucernicia sa, religia, apartenența la vreo minoritate. Gunoaie sunt peste tot.