Omuleții verzi

Nu știu de ce le zice verzi, de fapt. sunt roșii – culoarea steagului sub care luptă armata rusească, chiar și acum, în Ucraina. Probabil că, în istoria noastră de după 1800, niscai omuleți d-ăștia au mai fost. Dar, prima manifestare clară a fost în Basarabia anului 1919, mai multe incursiuni albe și bolșevice botezate răscoale. Fiindcă, nu-i așa, comunismul nu este decât o născocire menită a susține imperiul rus. Și, nu cred că Vladimir Vladimirovici ar putea să ne mintă. Armata română a acționat ferm și răscoalele au fost rezolvate.

A doua manifestare 1921 – data înființării gloriosului partid comunist. A fost interzis repede fiindcă milita pentru ruperea Basarabiei și a Ardealului, declarase România stat imperialist. Membrii lui – omuleți verzi. Nu prea erau români, unii nici nu știau românește. S-au întors cu tancurile sovietice. Câtă glorificare au trebuit să înghită românii vreo 45 de ani. Erau glorificați chiar omuleții verzi. Însă, n-a fost doar atât. Sute de mii de victime, lagăre, pușcării, Canal. Dar ceea ce a fost mai grav, răsturnarea societății, o nouă societate în care criteriul valorii a fost eliminat. Iată că, după alți 32 de ani, non-valorile ne afectează încă.

Omuleții ne-au mai adus mizerie, înapoiere, foame, rații, cartele. Întregul Lagăr socialist însemna înapoiere așa cum, și astăzi, Rusia este înapoiată, nu numai privind nivelul de trai, dar și industrial, tehnologic. Dar, chiar și în Lagăr, România era la coadă – RDG, Polonia, Cehoslovacia, Ungaria erau superioare industrial și ca nivel de trai.

Sigur că omuleții verzi erau omniprezenți în Europa de Est, era sfera de influență rusească. Existența lor în spațiul ex-sovietic este aproape firească. În ultimii 10 ani, au apărut și omuleții virtuali, propaganda în mediile online, la fel de nocivă. În era comunicațiilor, nicio zonă a Pământului nu mai este ferită. S-a ajuns până la a se lăuda că numesc președinți ai SUA.

Tocmai a demisionat Boris Johnson poate, cu ajutorul omuleților. Sincer, l-am suspectat de legături cu Rusia în timpul brexitului. Atitudinea lui după invazia Ucrainei nu-mi susține suspiciunea. Dar, de peste 75 de ani, omuleții își fac simțită prezența în Franța și Italia prin mișcările și partidele de stânga. Partidele lor comuniste au cam căzut, altele le-au luat locul. Macron a acuzat-o deschis pe Le Pen pentru finanțare rusească. Prin Londra, oligarhii și-au cam făcut de cap beneficiind de indulgența autorităților. Personaje din politica înaltă a Germaniei sunt pătate de lovelele rusești.

Omuleții sunt clar prezenți în fosta sferă de influență sovietică. Recent, un deputat bulgar a făcut declarații privind membrii ai parlamentului și din serviciile secrete bulgare care lucrează pentru ruși. Menționez că am admirat politica bulgară a ultimelor luni privind Ucraina.

Ucraina a interzis din februarie propaganda rusească și partidul prorus, pe unii i-a arestat. R. Moldova face pași în același sens. Cred că si apropiatul recensământ al populației este legat de asta. Dar în România, țară NATO din prima linie?

Să ne amintim ce culoare aveau omuleții români de după ’90 care ocupau pozițiile de președinte, prim-ministru, ministru de interne, al apărării, de externe, șef SRI. Să urmărim reacțiile publice ale unor șefi psd la începutul invaziei Ucrainei, reacțiile aur sau ale vestitei M-me Șoșo. Din penumbră, Veo mărșăluiește pentru pace – care, ce fel de pace, suntem lăsați doar să ghicim. Dar discursul proastei României este tot cu suveranismul ca și al lui dracnea.

Cine ar putea deranja suveranismul României? Uniunea din care face parte, alianța militară a cărei membru este. Adică singurele atuuri pe care le avem în fața unei invazii rusești și tot ceea ce marchează ieșirea noastră din sfera lor de influență.

Cred că simpla blocare a unor situri de propagandă nu mai este suficientă. Nu trebuie așteptat în numele unei false corectitudini politice. Libertatea de expresie este, în acest caz, trădare. Omuleții verzi sau roșii sunt la fel de periculoși.