În Falkland am vizitat Stanley și niște zone din Insula de Est. Arhipelagul are două insule mari (Est și Vest) și o mulțime de insulițe mici. În special cele două insule mari sunt adânc brăzdate de golfuri și fiorduri. Falkland au cam 3.400 locuitori, adică 0,28/km2. Există localități doar pe cele două insule mari. Populația pe care am văzut-o eu era numai de origine britanică, dar ni s-a spus că există și o minoritate chiliană – 15%.
Am văzut sediul guvernului local compus din 5 (cinci) membri inclusiv portarul (face parte din guvern). Insulele au și poliție deși infracționalitatea este extrem de mică. Când am revenit pe sosea, șoferița ne-a atras atenția să ne punem centurile, deci poliția exista deși n-am văzut-o.
Am fost plimbați pe niște coclauri accidentate (offroad) cu niște mașini de teren conduse de niște doamne. Deși sunt puțin misogin, recunosc că au condus bine. Am vizitat un fiord pitoresc și o colonie de pinguini.
În jur de 500 persoane lucrează în sectorul de stat, restul la cel privat. Economia se bazează pe agricultură și turism. În insule există și un important dispozitiv de apărare britanic (o bază militară). Am vizitat o fermă care are o mulțime de orătănii, dar și 4.000 oi. Ferma e a unei familii din patru persoane. N-am văzut utilaje deosebite. Am întrebat câți oameni lucrează și mi-au spus că, ocazional, mai angajează ajutoare. Mi-au mai povestit că nu au nevoie de furaje peste iarnă fiindcă la ei ninge destul de puțin și oile pasc tot anul. Probabil că lasă berbecuții să crească și nu mulg oile. Oricum, munceau mai mult pentru turiști decât pentru agricultură.
Totuși, PIB/locuitor este vreo 78.000$. Comparativ cu Chile, mai mult decât de trei ori. Locuitorii se plângeau de impozitare, deși au un regim fiscal preferențial. M-am gândit să-i invit să trăiască un an la noi.
Urgențele medicale care nu se puteau rezolva pe loc erau trimise cu avionul în Chile. Dacă suportau un timp de intervenție mai mare, erau trimise la Londra.
Se cam plictiseau pe acolo – doar câteva cârciumi, o discotecă. Șoferița ne-a spus că viața locală se bazează pe familie. Probabil că acolo nimeni nu râvnește la femeia altuia și femeile n-au curiozități referitoare la vecini.
Am rămas cu două nelămuriri. Nu știu câți portari are guvernul nostru, știu doar tractoriștii și nu știu cum e cu monogamia aia insulară.
Pingback: Cuprins | Născut pe lista neagră
Pingback: În loc de concluzii | Născut pe lista neagră
Pingback: Diego | Născut pe lista neagră