Vin americanii!

Asta era speranța tuturor prin anii ’50. America era văzută ca un garant al libertății și probabil și este într-o oarecare măsură. Această măsură este dată de interesele directe. Asta este realitatea.

Prin 1980 se țineau niște târguri – TIB (Târgul Internațional București). Participarea americana a fost ceva mai serioasă la început dar scăzuse constant. În anul la care mă refer, la TIB nu prea erau standuri ale unor firme mari care mă interesau, iar standul SUA se limita la două încăperi goale într-o clădire anexă spre intrarea în complex decorate cu un tapet în culorile steagului american.

Ceea ce mi-a atras atenția a fost un anunț: … distrugeri … Cei care vor fi prinși vor fi deferiți miliției. Rezulta din anunț că Ambasada SUA nu numai că cunoștea rolul opresiv al miliției (era normal), dar se și folosea cel puțin de amenințarea cu acest „organ”. Cine ar fi putut fi „distrugătorii” – doar niște copii care ar fi rupt vreo bucățică de tapet din simpatie față de culorile Americii. M-a impresionat tare neplăcut. Cred că am ratat în această clipă o posibilă viză americană.

Înainte de 2000, mergând seara pe șos. Oltenitei din București, îmi apar, deodată, de pe sensul opus trei camioane foarte mari cu o firmă mare, clară, luminoasă pe cabine: US Army. Era să scap volanul. Na că au venit. Unde ești bunicule …