Zile

Nu, n-am de gând să număr zilele nimănui, nici măcar ale Zdrențelor Roșii. Toate-s oricum numărate, doar că la ei este un gen de efect pasărea Phoenix.

Au trebuit 32 de ani pentru ca idioții să-și scoată din cap o parte (doar una) a falsei istorii comuniste – să accepte realitatea declarării independenței României. Pupat toți piața Independenței. Desigur, mai sunt prin psd unii care trăiesc în lumea lor, cu istoria lor. AUR și-a dat masca jos, votând contra – halal patriotism, măsluirea continuă să fie adevăr pentru ei.

Pe alte meleaguri unde Zdrențele Roșii încă_conduc, Lukashenko a instituit o nouă sărbătoare oficială – Ziua unității naționale – la 17 septembrie, dată la care URSS a invadat în 1939 Polonia împărțind-o cu Germania. Nu e prima oară când mă uit pe istoria acelor meleaguri încercând să descifrez dacă bielorușii există în realitate ca nație. Este greu să mă pronunț eu. Istoria lor este foarte amestecată cu cea a Poloniei, oleacă și cu a Lituaniei. Rusificarea sănătoasă începe după 1800. De aici, lucrurile ne sunt cunoscute românilor – au folosit aceleași metode ca prin Basarabia. Istoria actuală, de oriunde te-ai documenta, poartă amprenta puternică a mistificării rusești. De aceea, decizia dictatorului sprijinit de Kremlin mi se pare similară cu ignorarea regalității din istoria românească. Presupun că noua zi a pus încă o piatră la temelia pretiniei de veacuri dintre popoarele polonez și bielorus. Doar că nu sunt sigur de realitatea celui de-al doilea termen. N-ar strica să ne aducem aminte că, în zilele noastre, prin zonele slavizate și ocupate există poporul moldovenesc, poporul vlah și alte variante. Iată, o mulțime de popoare.

În rest, plictiseală mare. Observ cum tot mai multe mijloace media sunt preluate de tot felul de condamnați și ghiciți ce propagandă fac. Există și ceva televiziuni obscure ca, de exemplu, aceea a celui care ar putea să ajungă primul domn al României (masculin al termenului de primă doamnă). Desigur, nu pe banii lui, ci ai primăriei Voluntari. Firea ține hățurile strâns, astfel că p-acolo nu s-a auzit de vreun viol ca pe la vecinii din Ștefănești. Probabil că D-na Ștefănescu este mai slabă de muscă.

Altfel, oleacă ceartă pe PNRR, opoziția declarând un eșec ceva ce n-a început încă. Apoi, doar gemetele anti-vacciniștilor, acum axate pe vaccinarea copiilor și pe cazurile de efecte adverse puternic mediatizate. Nu știu câte efecte adverse a avut vaccinul anti-polio, sigur a avut. Dar îmi aduc aminte cum arătau cei câțiva colegi de școală cu sechele polio și de groaza părinților mei din acea perioadă. Atunci, un vaccin nu era realizat atât de repede și nu ajungea atât de repede în România. Dar, fiecare cu chip-ul lui, unii încă-l mai păstrează pe cel sovietic.

Revenind la zile – vrem, nu vrem, numărătoarea curge descrescător. Problema este că nu știm cu ce număr a început.

Foto: voceanationala.ro.