Astăzi, locuitorii Pământului, fie ei civilizați sau nu, bogați sau săraci, dintr-o mare metropolă sau ascunși în pădurea Amazonului, din lumea liberă sau din cealaltă, toți trăiesc după anumite reguli și obiceiuri care le ghidează viața, care sunt certitudinile. Unul știe că în fiecare dimineață se cațără pe un anumit copac și-și culege două banane, altul urmărește știrile pe net. Între alb și negru (care o fi alb și care negru?) sunt o mulțime de nuanțe gri – nu vă mai plictisesc.
Între regulile care guvernează Pământul, una foarte importantă este aceea a comerțului. Ca niște centuri, legăturile comerciale înconjoară globul – materii prime, produse alimentare, produse tehnice, fluxuri financiare. În ciuda concurenței acerbe, în ciuda faptului că sensurile și căile se mai schimbă, ansamblul imaginii este stabil. Există granițe, există reguli, există forțe de ordine, chiar dacă nu totdeauna sunt benefice. Dar, există, sunt oarecum predictibile.
Dar, ce se întâmplă dacă peste această stare de lucruri intervine un cataclism – un cutremur general, o pandemie, un asteroid baban, un început de război atomic (nu-i întrevăd vreun sfârșit) – ceva cumplit care distruge acomodările curente, chiar și cele din junglă, în urma căruia dispare brutal un procent mare din pământeni, să spunem 20%?
S-au scris câteva cărți, unele bune, s-au făcut multe filme fantasmagorice, și biblia pomenește apocalipsa și potopul, dar iată cum îmi închipui eu situația. Pentru oamenii rămași dispar toate regulile, nimic nu se mai respectă, nu mai există granițe, nu mai există comerțul mondial. Treptat, nimic din ce le ușura viața nu mai este de folos. Încet, dispar benzina, apa curentă, electricitatea. Dispar proviziile. Nu mai pot funcționa fabricile și uzinele (tare lozinca asta). Banii, cardurile nu mai au sens. Oamenii iau orice apucă, nu mai respectă proprietatea. Domnesc jafurile și anarhia. Cred că inevitabil, oamenii vor realcătui o societate, una altfel, dar e singurul mod prin care pot supraviețui și evolua.
Dar, ce mi-a venit așa deodată? În mai puțin de un an, românii au demonstrat din nou ținerea de minte. Dacă în primele două dăți au probat că n-au uitat porcăriile făcute an de an de psd și, în ciuda unei propagande năvalnice, au refuzat să se înscrie la referendumul proștilor, acum au arătat că n-au uitat nici foametea lui ceașcă. Așa se face că am privit uimit astăzi rafturile goale ale unui supermarket în raioanele de făină, mălai, orez, ulei, priveliște care nu m-a mai delectat de peste 30 de ani. Eu nu mă prăpădesc după carbohidrați, poate de asta nu mă îngraș. Răutăcioșii spun că de rău ce sunt.
La o scară mai mică, locală, o răsturnare majoră de ierarhii, un scenariu tragic, s-a petrecut în Germania antebelică și România postbelică. Oameni care și-au pierdut totul, chiar viețile, în mod arbitrar, doar pentru că au fost turnați că ar avea ceva, că n-ar fi pe linia partidului, că refuzau colectiva (în România). Nu cred că în Germania urmările acelei răsturnări se mai simt (sunt 75 de ani), dar la noi da, după 30 de ani, la fiecare pas.
Revenind, eu nu cred că este un virus creat în scopuri militare (teoria conspirației) fiindcă efectul mortal este mic. E clar că este o grupă de vârstă sensibilă și cu risc mare. Dar, este chiar mai grav la gripa sezonieră. Pe scurt, nu cred în decimarea populației prin acest virus. Am privit uimit îndemnurile la panică ale unui post TV – mi se pare iresponsabil și penal.
În ce mă privește, nu mi-am făcut încă provizii alimentare. Dacă o să-mi fie foame, vă voi solicita ajutorul, de-o mai merge netul. Îmi voi cumpăra însă muniție pentru pistolul pe care-l dețin legal. Pentru orice eventualitate, poate scapă dracnea. Tic, tac, tic, tac, …
Foto: descopera.ro
Născut pe lista neagră 
Pingback: Cuprins | Născut pe lista neagră
Pingback: În rândul lumii | Născut pe lista neagră
Ciudat! Eu n-am pistol dar nici provizii decât cele normale de după 89 😅! Bine, mai înjur în gând uneori decă nimersc pe un anumit canal la tv și n-am mâinile curate 😏 să apăs pe alt buton.
ApreciazăApreciază
De, nici eu nu m-am alarmat prea tare, așa încât nu mi-am cumpărat mai mult ca de obicei. Totuși, coșurile au fost ceva mai mari fiindcă am încercat să răresc vizitele la supermarket. Când l-a împuscat pilotul ăla care a murit în Apuseni pe țiganul care a încercat să-l jefuiască, am fost mulțumit că a „deschis drumul”. Știu o țară în care locuitorii nu-și prea încuie casele, dar e pe partea cealaltă. De fapt, m-am gândit la filmele acelea cu cataclisme în care următoarea fază este anarhia.
ApreciazăApreciază
nici nu a fost nevoie de un virus mortal militarizat,s-au folosit de simplele presupuneri ale dobitocilor care ne incoanjoara(„suportul material” al existentei noastre…).
ca se transforma in zombie si ne ataca asta o stim demult,” ora 12 a venit,omul negru n-a sosit”,asa cantau copiii la joaca….
ițele timpului sunt incurcate,au fost deja incurcate,
(nu citisem articolul asta cand reclamam aceleasi „fabrici si uzine”,zilele trecute),
distrugerile astea se refera insa la partea materialista a realitatii.
se pare ca nimeni nu vede alte distrugeri la alt nivel al „piramidei nevoilor umane”:
-unii tembeli cu statut social,cu standing social nu se feresc sa afirme ca au pronuntat hotarari judecatoresti „in sedinta publica” zilele astea,
-judecatoarea Adriana Stoicescu(na,te-ai luat de sosoaca…), steluta justitiei pentru unii sau altii, apare „in public” (adica in sala de judecata) cu o ditamai botnita purpurie
si explica ca (!) se ocupa cu un video-chat mai deocheat:
„Procesele prin videoconferinţă, descrise de o judecătoare: „Îţi apar pe ecran nişte măşti dotate vag cu ochi”
(-exprimare de judecator,nu lu maxtor „ii apar”,ei ii apar!)
-cine fă,Inculpatii?!
cum sa se mai repare asemenea distrugeri?!
prin trimiterea in penitenta calugareasca?!
Ia act n-am tact
Când intru-n contact
C-un retardat supraapreciat
-este pur si simplu o obligatie sa ii desfidem!
-daca este dreptul nostru: sa-i blestemam in fata!
-poate daca accepta de buna voie si nesiliti divorturile necesare(intrarii in calugarie)!
ApreciazăApreciază