Fudulie-n veci

Ai mei au avut niște prieteni (cred că erau tot reacționari – Copilăria printre REACȚIONARI – fiindcă o cunoșteau pe mătușa care m-a crescut). Ei bine, aceștia, când mergeau într-un oraș necunoscut, trebuiau să bifeze vizitarea cimitirului.

Fără a fi mare fan Băsescu, îl socotesc doar singurul suficient de tare-n ouă (expresia lui Bombonel) să facă față PSD (n-am scris Ciumei Roșii fiindcă nu știu cât de alb e Traian), n-am putut să nu remarc la începutul președinției jucătoare sau, poate chiar mai înainte, apariția pe aleea principală a Cimitirului central din Constanța a mormintelor părinților acestuia.

Nu știu dacă a fost inițiativa acestuia sau a fratelui sau a lingăilor, cert este că nimeni n-a mai putut protesta pentru îngustarea exagerată a aleii principale prin introducerea a două noi șiruri de morminte câte unul pe fiecare parte a aleii. Nu știu dacă a primit locul moca, dar sigur niște inși (cam îi bănuiesc) s-au îmbogățit peste noapte.

Nu departe de familia Băsescu se află mormântul lui Jean Constantin cu un bust al talentatului actor. N-am studiat prea atent personajele aleii principale, dar cred că este singurul care-și merită locul.

media-146902672328370100

Mai spre intrare, pe aceeași alee, se găsesc niște cavouri mari ale unor înavuțiți machedoni sau, poate, a unor proprietari de turnulețe. Ce garsonieră dom-le, astea sunt adevărate apartamente. Ce-i mai important este că au termopane – să nu răcească răposații. În rest, materiale moderne, îndoielnice, chicioase.

La 15.000 km SV se află Cementerio de la Recoleta. Orașele moderne ale Americii de Sud a fost edificate de coloniști europeni care au căutat să aducă aici tot ceea ce li se părea „fălos” pe bătrânul continent. Proaspăt îmbogățiții sud americani își făceau case/palate după modele cunoscute ale Europei. Pentru ca totul să fie cât mai autentic, aduceau materiale originale din Europa. Sunt obiceiuri clasice de parveniți și cred că le cam recunoașteți, la contemporanii noștri se mai adaugă „vila la Monaco”.

 

Această prezentare necesită JavaScript.

Recoleta (1822) s-a dorit a fi o versiune americană a Père Lachaise (1804) și a reușit să fie mult mai opulent. Toți îmbogățiții Argentinei, președinții, dictatorii, toți sunt aici. Fiecare familie posesoare de monument trebuie să plătescă taxe grase pentru aceste proprietăți. Proprietarii sunt obligați să întrețină, să renoveze aceste construcții. Dacă nu se achită de obligații, statul scoate la vânzare cavoul și un parvenit mai proaspăt se îngroapă acolo.

La Recoleta o găsiți și pe Evita Perón.

 

Recomand cât se poate de călduros proprietarilor de termopane o vizită la Buenos Aires, mai ales că acum e trend-ul cu Brazilia, Argentina, Costa Rica, … Poate, în sfârșit, vom fi și noi fruntași în UE, așa, la fudulie postumă.

 

 

2 comentarii la „Fudulie-n veci

  1. Pingback: Cuprins | Născut pe lista neagră

  2. Pingback: Wiki și eternitatea | Născut pe lista neagră

Lasă un comentariu