Dosar curat

Am fost coleg cu Postelnicu junior, fiul ăluia cu lacrimile. V-am mai povestit cum l-a scos din birou pe directorul instituției în care lucram pentru a-l suna de acolo pe tac-su – am fost de față. Pe la sfârșitul anilor ’90 l-am revăzut pe fii-su ieșind din vila de deasupra mănăstirii Sinaia, care aparținuse secu și nu știu cum devenise probabil proprietatea lor. V-am tot scris despre dosarele comuniste, despre cum erau acestea alcătuite și purtate precum o cruce de posesorii lor. Dosarele nu erau neapărat o povară, în măsura în care erau curate sau curățite. V-am promis să vă dau și informații despre al meu, dar nu m-am învrednicit (încă) să-l cer. În fond, dosarul arăta

cât de mare încredere iți putea acorda regimul. Regimul afla probabilitatea de a fi „trădat” de fiecare cetățean. Nivelul de încredere descoperit prin dosar spunea cât de sus puteai accede în societate, dacă puteai lucra în domenii mai sensibile (de ex. armata), dacă puteai călători în străinătate și unde, în sfârșit, iți controla întreaga viață. În aparență, era condamnarea copiilor pentru cum gândeau sau faptele părinților sau bunicilor. În realitate, dosarul chiar arăta cum gândea titularul fie că conștientiza sau nu, arăta ce era în străfundul minții fiecăruia. Până la urmă era o metodă bine elaborată, inteligentă care arăta atitudinea politică și caracterul unui om. Sistemul te pedepsea sau te răsplătea pe măsură.”

Postelnicu cel lăcrimos avea un dosar lacrimă, ceea ce a dus la răsplătirea lui chiar și după ’90. Vă redau pe scurt dosarul acestuia recent publicat. Comentariile mele sunt cu italice subliniate.

1960 august 6 – REFERAT DE CADRE privind pe Postelnicu C. Tudor, propus să fie ales membru al C.C. al U.T.M. C.C. al P.M.R

Direcția organizatorică Secția de Cadre

Postelnicu C. Tudor Membru de partid din decembrie 1953 (perioada în care îl agresau pe bunicul meu la miliție).

  • Născut la 23 noiembrie 1931, în comuna Provița de Sus, regiunea Ploiești;
  • Originea socială: muncitorească;
  • Naționalitatea: română;
  • Căsătorit, are un copil (familie tradițională și garanții);
  • Are patru clase industriale și 2 ani Școala Centrală a C.C. al U.T.M.;
  • Profesia: strungar în fier;
  • În prezent este adjunct al șefului Secției Organizatorice a C.C. al U.T.M.

Postelnicu C. Tudor, după ce a terminat 6 clase elementare în 1943 (vedeți, blestemul celor șase clase, nu case, îi apăsa încă de la început), a intrat ca ucenic la Societatea „Creditul Minier“, azi Uzina nr. 4 Moreni. După 4 ani s-a calificat în meseria de strungar în fier și a lucrat în continuare încă doi ani.

Paralel cu ucenicia a urmat și 4 clase școala industrială. În 1945 s-a înscris în U.T.C. și în sindicat, iar din 1946 a dus activitate în Organizația Tineretului Progresist, apoi în U.T.M.

În 1947 a fost responsabil organizatoric în org. U.T.M. a școlii, după un an a fost ales secretar al aceleiași organizații. După terminarea uceniciei a fost ales responsabil cu propaganda și agitația în Comitetul U.T.M. pe uzină.

În septembrie 1950 a fost trimis la un curs de propagandiști de 15 zile la Ploiești. Revenind înapoi la întreprindere, după puțin timp a fost ales secretar al Comitetului U.T.M. pe uzină, iar în aprilie 1951 a fost ales responsabil organizatoric al Comitetului U.T.M. Schela Moreni.

În iunie același an a fost promovat întâi în funcția de instructor la Comitetul raional U.T.M. Câmpina (dacă instructorul avea șase clase, cei instruiți …), apoi șef al secției de cultură fizică și sport al aceluiași comitet.

În noiembrie același an a fost trimis la o școală de ofițeri M.A.I. din Botoșani, îmbolnăvindu-se după câteva luni (ceea ce arată că era cu adevărat pămpălău, cum l-au văzut toții), a fost scos din școală și a revenit înapoi la Comitetul raional U.T.M. Câmpina și repartizat în funcția de șef al secției muncitorești, iar la alegerea organelor locale U.T.M. a fost ales membru în comitet.

Datorită rezultatelor bune obținute în munca obștească, în octombrie 1952 a fost primit candidat de partid, iar în decembrie 1953, membru de partid.

Din noiembrie 1952 a urmat Școala de cadre „Filimon Sârbu“ a C.C. al U.T.M. de doi ani, pe care a terminat-o cu calificativul „foarte bine“. În același timp a luat și echivalența cu școala medie de stat (adică i s-a considerat liceu absolvit, deși avea la 21 de ani doar șase clase).

După absolvirea școlii în 1954 a fost repartizat la Comitetul raional U.T.M. Câmpina în funcția de prim-secretar, apoi a fost ales și membru al biroului Comitetului raional de partid Câmpina și membru în biroul Comitetului regional U.T.M. Ploiești.

În 1956 a fost promovat în funcția de secretar al Comitetului regional U.T.M. Ploiești, iar la conferința regională de partid din ianuarie 1959 a fost ales membru în comitet. În activitatea sa a fost apreciat ca un tovarăș capabil, conștiincios, disciplinat și cu spirit critic și autocritic dezvoltat (chestia asta cu ales în diferite funcții traduceți-o ca numit, fiindcă asta era realitatea – confirma cât de lepră și obedient era).

Uneori era pripit, de asemenea era prea dur în relațiile cu oamenii (astea erau mici atenționări, ca să știe că poate fi zburat, altfel se manifesta ca orice nimeni care nu știe pe unde i-a căzut buricul, dar s-a trezit Dumnezeu).

Din octombrie 1959 este în funcția de adjunct al șefului Secției organizatorice a C.C. al U.T.M. Este apreciat ca un tovarăș capabil, cu multă putere de muncă și simț de răspundere în îndeplinirea sarcinilor.

Dă dovadă de bun organizator, combativ și exigent. Se preocupă continuu pentru pregătirea sa profesională și politică (care activitate profesională?).

În activitatea sa manifestă uneori tendințe de îngâmfare, se supraapreciază, din care cauză lucrează uneori rigid cu oamenii. Tov. Postelnicu Tudor luptă pentru lichidarea acestor lipsuri (și dă-i și luptă, și luptă).

A participat la festivalurile mondiale ale tineretului și studenților de la Moscova și Viena din 1957–1959. Pentru merite deosebite în muncă a fost decorat cu „Ordinul Muncii“ clasa a III-a (merite deosebite în muncă 😁).

Despre familie cunoaștem următoarele: tatăl a fost muncitor sondor, este decedat din ianuarie 1940. Mama este pensionară, posedă și 0,74 ha. pământ diferit. În trecut n-a făcut parte din nici o organizație politică, este deputată a sfatului popular comunal (acu le zice consilieri și au tot atât de multă educație). Postelnicu Tudor are doi frați, muncitori electricieni. În trecut n-au făcut parte din nici o organizație politică, sunt membri de partid (toată familia mânca rahat – obicei perpetuat și în prezent). Unul din ei este în prezent militar în termen.

Soția este învățătoare, candidată de partid. Părinții soției sunt țărani cu gospodărie mică, posedă 1,15 ha pământ diferit, sunt membri în întovărășirea agricolă din comună. În trecut n-au făcut parte din nici o organizație politică. În prezent au o atitudine bună în comună (atitudine bună – înțelegeți la ce se referă atributul bună).

Soția are o soră căsătorită cu un căpitan de grăniceri, membru de partid. În trecut n-au făcut parte din nici o organizație politică. Soția are un unchi țăran cu gospodărie mică, membru în întovărășirea agricolă. Acesta în trecut a făcut politică P.N.Ț. iar în 1937–1938 a fost primar în comună. În prezent are atitudine bună în comună. (Vedeți ce familie aproape ideală, traco-geto-dacă, doar o mică pată.)

Este propus de Secția Organizații de Masă a C.C. al P.M.R. pentru a fi recomandat să fie ales membru în C.C. al U.T.M.

Secția de Cadre a C.C. al P.M.R. consideră că Postelnicu Tudor din punct de vedere al încrederii politice corespunde. (Iată chestia cu încrederea.)

Marinescu Ruxadra, Instructor în Secția de Cadre a C.C. al P.M.R.

Gh. Ionescu Cristea Aurel, Instructor în Secția Organizații de Masă a C.C. al P.M.R.

6 august 1960

Iată calitatea oamenilor sau Zdrențelor care au dirijat construirea societății socialiste multilateral dezvoltate, a celor care au lichidat intelectualitatea și pe fruntașii care făuriseră România Mare, care au produs în mai mult de 40 de ani decalajul de dezvoltare față de vestul Europei. Acesta este profilul, cum se spune astăzi, al nemernicilor care au preluat România și nu se mai pot despărți de ea, probabil dintr-un patriotism excesiv.

Rețineți că Postelnicu junior era calificat inginer mecanic (sper) și, prin ’87, avea doctorat luat. Cum? Ghiciți. Mai rețineți că puii acestor Zdrențe sunt printre noi și continuă opera părinților și bunicilor lor. Cu excepția celor care s-au apucat de vreo bișniță, tipic livrând statului, toți sunt niște bugetari importanți și de neînlocuit.

Nu trebuie să dăm vina doar pe aceste Zdrențe și pe puii lor. Mai este și calitatea alegătorilor marcați de educația socialistă. Cum în ultimii 30 de ani calitatea învățământului românesc a scăzut, oameni tineri sunt victimele educației din familie perpetuând prostia. Iată niște comentarii FB legate de recenta salarizare a Vasilicăi la BNR. Ion Sandu și Petrov sunt postaci psd, sunt anonimi și nu i-am mai anonimizat, restul sunt în principiu persoane peste 60 de ani:

Screenshot from 2021-05-23 19-36-21

Ați înțeles de ce dosarul de acest tip ar trebui utilizat în continuare, doar criteriile de interpretare ar trebui schimbate. Oare dosarul curat mai funcționează?

Foto: qmagazine.ro.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s