Păcăleli și specialități norvegiene

Cine știe să facă turism îl vinde prin povești, totdeauna frumoase, uneori exagerate.

Spre exemplu, punctul cel mai nordic al Europei continentale, Nordkapp, este de fapt pe o insulă – Magerøya. Este adevărat că insula este unită cu continentul printr-un tunel submarin de mai multi kilometrii, dar este o insulă.

Tot pe acolo, era în apropierea șoselei principale, o iurtă cu un eschimos îmbrăcat tradițional, chiar exagerat – tindea spre indienii americani. Seara mai era doar cortul gol. Actorului i se terminase ziua de muncă.

De amorul performanței, sper că Marea Barents (Barentshavet) este parte a Oceanului Arctic. Am făcut baie în Porsangerfjorden, parte a Mării Barents.

În nordul Norvegiei, prezența saunei individuale sau colective la hoteluri/pensiuni este generală.

Cu excepția solstițiului la care stabilisem să fim la Nordkapp, în această excursie nu am avut alte restricții de timp. De aceea am putut sta una-două nopți în plus acolo unde ne-a făcut plăcere.

Toate cazările au fost fără cusur din punctul de vedere al curățeniei. Într-un loc ne-au vândut seturi de cearșafuri, nu erau incluse. În majoritatea locurilor era mic dejun tip „bufet suedez”, cum se spune la noi. În multe locuri exista posibilitatea de a-ți găti ceva.

În lungul șoselelor din nord se vad niște bete subțiri de 2-3 m înfipte alături. Acestea sunt semnele traseului șoselei în vederea deszăpezirii. Pe zăpadă mare, mașinile de deszăpezit se orientează după aceste semne.

Trebuie menționate și podurile peste șosele făcute pentru animale. Sunt totdeauna late, acoperite cu pământ și vegetație, chiar arbori, cu garduri de protecție din plasă de sârmă către șosea. Uneori arată ca niște scurte tuneluri prin care trece șoseaua.

Pădurile sunt mai ales din conifere și mesteceni. Liliacul tocmai inflorise de solstițiu în Trondheim. Tot aici am văzut intersecții semaforizate cu o fază pentru pietoni. Circulația auto fiind complet blocată, trecătorii traversau intersecția pe diagonală.

Stâlpii pentru energie electrică din nordul Norvegiei sunt din brad, chiar și linii de înaltă tensiune. Se pare că și norvegienii sunt economi. Fiindcă a venit vorba, bordurile lor erau din granit și, totuși, nu le-au înlocuit cu betoane de proastă calitate.

Am încercat, cam fără succes, să mâncăm specialități norvegiene. Nu am găsit ceva cu adevărat deosebit nici în restaurante, nici în magazine. V-am spus deja despre brânzeturi, dar cred că și aici era o mică păcăleală.

Asta e, poți minți dacă o faci frumos.