Pendula

Tic-tac, tic-tac. Inexorabil, timpul trece, nu se întoarce niciodată. Tic-tac, tic-tac. Nemilos judecător al faptelor omenești, timpul aduce adesea în umbră personalități ce păreau definitiv consacrate și răstoarnă ierarhii de valoare.

Ultima frază nu-mi aparține. Mi aduc aminte că am băgat-o în lucrarea de română de la bacalaureat, nu mai țin minte altceva despre lucrare. Era epoca în care se putea intra la facultate fără examen cu 10 la bac. N-am avut 10, am dat examen. Bine că se depășise perioada cu dosarul-filtru, n-aș fi putut intra.

La liceu, aveam în cancelarie o pendulă mare, spre doi metri, cu greutăți. Lângă ea, un ciubăr din lemn cu un filodendron mare și bătrân. Pendula era ora oficială a liceului. Era obiceiul unui elev de serviciu la cancelarie și o adevărată întrecere pentru a suna recreațiile mai devreme, indiferent de riscul pedepsei. Pentru a avea o scuză, elevul dădea pendula înainte.

Dar să revenim la ierarhii. Fraza se referă la eliminarea falselor valori, cele care nu rezistă timpului. Oarecum, acest filtru s-a verificat și în ultimii 50 de ani, fiindcă au existat false glorificări eliminate chiar din timpul comunismului.

Însă, cea mai serioasă schimbare de ierarhii nu a oferit-o timpul, ci tancurile, dacă vreți, timpul tancurilor. Este vorba de cele sovietice pe care au sosit o mulțime de ideologi pregătiți temeinic la Moscova. Aceștia i-au ridicat pe alții din fabrici și uzine, de fapt, scursurile societății de prin noroaiele patriei care avea să devină socialistă. Urmarea a fost că toți cei cu adevărat capabili, o parte făuritori ai României Mari, au fost exterminați fizic sau psihic. Istoria a fost rescrisă, întru glorificarea noilor eroi. Rezultatul – înapoiere endemică, datorii plătite prin înfometare, un mare lagăr.

Numai că, obiceiurile proaste dispar greu, ADN-ul nu se prea schimbă – nici de plozii celor fără de carte nu se lipește știința sau nu le place munca, Leprele și puii lor sau dedulcit la bine – nu se mai pot întoarce în noroaiele ancestrale. Consecința, o societate cu false valori care nu poate progresa, care bate pasul pe loc. O societate de impostori cu diplome îndoielnice, chiar false, jmecheri. Îi găsești peste tot – administrație, instituții și companii ale statului. Uneori, ai surpriza de a-i găsi și pe la privați.

Și-atunci, care e soluția? Nu știu, poate încă-o revoluție, netrucată de data asta. Tic-tac, tic-tac.

Foto: youtube.com.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s