Pedeapsa

Bulibașa Întâiul, cel Onorific și pe viață a fost o prezență frecventă în paginile mele și cred că este normal pentru un blog preponderent politic în România. Un personaj malefic, încrâncenat în nemernicia și răutatea lui pe care ne-a aplicat-o tuturor, întregii nații, pesediști și anti, urmările acțiunilor lui fiind omniprezente.

O parte a cititorilor mei așteaptă nerăbdători ca justiția să-și facă treaba, să-l facă să plătească răul făcut, fiindcă a comis fapte penale, de o gravitate maximă, imprescriptibile, pe ultima încadrare crime împotriva umanității.

Fiindcă dreptatea, soluționarea dosarelor acestui nemernic întârzie atât de mult, am scris că îi doresc viață îndelungată și sănătate pentru a apuca măcar câteva zile de ispășire lumească și a trăi umilința coborârii de pe soclul pe care singur s-a cățărat. Apoi, nu contează, oricum va arde în iad.

Dar iată că s-a profilat o nouă metodă de pedeapsă a bătrânului kaghebist. Stă în puterea noastră a tuturor, doar voință să avem. Cum spun aleșii, voință politică.

Un vot masiv, o participare largă la următoarele două scrutine ar rezolva simultan două probleme.

Bătrânul bolșevic s-ar vedea supraviețuind propriei nemernicii, ar trăi să vadă pesedeul mort. Ce apoplexie.