La drum prin Tărtășești

Plictiseală mare. Nimic de bârfit, nimic de semnalat, doar plictiseală. Să știți că-i învinovățesc pe actualii guvernanți pentru plictiseala tuturor. Cum dom-le, ești la guvernare, ai majoritate bunicică în parlament și nu dai niște legi, în primul rând reparatorii? Păi, nu v-aduceți aminte minunatul „fiindcă putem„? Și chiar pot, dar nu o fac. Mă gandesc la porcăriile din justiție, cel puțin. Apoi, o grămadă de bugetari așteaptă cu sufletul la gură să fie concediați, să li se taie avantajele complet nejustificate, să li se reducă lefurile prea babane. Când colo, nimic. De ce să ținem oamenii în tensiune, dom-le? De ce să nu le facem voia?

Până la urmă, de-atâta plictiseală, mi-am luat roțile la spinare și m-am trezit prin Tărtășești satul ăla vestit prin fiii săi, ca orice alt sat, dar mai ales ca Scorniceștiu’. Numai că aici, printre fiii satului este Guru Bivolaru – acela vestit cu fetele și urina, urmărit internațional, nu insist fiindcă s-au scris romane și s-au destrămat mari iubiri. Urmează frate-su, Gabriel Bivolaru, fost deputat pdsr – hoții nenumărate de care n-a scăpat, deși l-a însoțit la procuratură pentru susținere toată floarea pdsr cu însuși cel mai cel consătean (se vede că gândea departe – nu se știe niciodată și dreptate a avut). Menționez că pdsr n-are legătură cu psd care este lacrimă. Era atât de tare acest Bivolaru încât în 2003 i-ar fi dat moca un Merțan lui Adi de la Vâlcea spunându-i: „Nici nu-ți imaginezi cu câte femei am făcut dragoste pe muzica ta„. Sincer, eu cred că a avut o cu totul altă exprimare, dar n-a putut fi scrisă prin ziare. Tari la femei Bivolarii ăștia dom-le. Haios este că, după puțină mititica, s-a apucat de furt din conductele de petrol cu metode artizanale. Nu vă mai povestesc despre furtișagurile nevesti-sii fiindcă nu-i din Tărtășești. Urmează generalul Heroină, desigur de la MI – porecla spune tot, dar nu epuizează acuzele, șmenurile, anchetele. Cred că a fost mereu acoperit.

Dar floarea florilor din Tărtășești este desigur Guru Bombonel. Zbateri mari dom-le să mai iasă un pic, măcar un pic, în față – apariții pe la posturi Tv de care n-a auzit nimeni. Ba chiar, de supărare că a rămas fără Steluța cea de sus pe care nemernicul de KWI i-a dat-o lui Zuckerman, a bătut propriile tinichele pe care le-a împărțit în stânga și în dreapta. Sper că și-a dat și sieși, măcar una. Degeaba, n-are vraja lui Guru Bivolaru, ar trebui să încerce cu urină. Totuși susține că ar putea rezolva problema urșilor pe Valea Prahovei, ba chiar că ar putea scădea șomajul, fiindcă i-ar trebui destul de mulți gonaci. Așa e învățat, cu gonaci. Când i-au lipsit, a ratat rușinos.

Dar cel mai mult m-a întristat șoseaua. Cum dom-le, un drum național printr-un sat atât de vestit, cu fii atât de grozavi, să aibă 70 km/h limita? Adică poți merge liniștit cu 79 km/h prin satul lui Bombo și să nu-ți zică nimeni nimic? Cătă ingratitudine! Baremi, Cornu, când era mare șef Bombo, ocupa kilometri buni pe DN1 cu limitare și mai jos de 50 km/h și cu paznici cu radare, că respectul se impune, nu se câștigă. Apoi s-au făcut chiar și ăștia că-l uitară. Dispărură tablele cu Cornu de pe DN1 de parcă nici n-ar fi fost și trec nesimțiții cu aproape 110 la oră fără să le pese. Băăă, măcar un pic de respect, un pic.

Dar știți, orice drum are un sfârșit, oricât de plăcut ar fi fost. Așa că, m-am trezit din nou în grădina mea, cu miros de flori de corcoduș, magnolie. Însă tot m-apasă un gând invidios. Cum dom-le, ăia se laudă cu asemenea notorietăți și noi n-avem decât niște șoferi. Păi, ăștia-s fii ai satului? Chiar sunt nițel invidios. Doar nițel.

Foto: ziare.com.

Lasă un comentariu