Despre morți, numai de bine. De ce? Trebuie neapărat să fim fățarnici? Un cor întreg aduce osanale. Da, după ’90 s-a vândut lui Ilici, diavolului. sau, după propriile afirmații, „a fost un om de stânga„. Și înainte a fost liberal, de dreapta. Cum vă sună asta? Un om își schimbă ideile odată cu ciorapii? Ce fel de caracter poate avea?
Cheia problemei stă în dosar. Haideți sa vedem ce lacrimi a stors evenimentul. Bombonel: a lansat câteva teorii științifice spectaculoase, cum ar fi cea a „coridoarelor culturale” sau cea a „mentalității tranzacționale” la români. Iar teoria sa despre „Cele două Europe” mi-a adus aminte de cartea mea, „Cele două Românii”. Sigur că imensul ego a învins și acum, așa că, s-a menționat și pe sine însuși. Nu-l putea lăsa pe decedat să-i ia fața. Oricum, a fost vicepreședinte la academie (lipsa majusculei nu este întâmplătoare), iar Bombonel nu mai poate spera la înaltul for. Ce lovitură în dos pentru vanitatea lui superioară și nemărginită, chiar și fără steluță. Remarcați titlurile alea cu două, este o temă fluturată și azi de stânga. De altfel, chiar stânga este cauza celor două.
Să vedem ce zice și mortul viu, nea Nelu Ilici: L-am cunoscut de când era student, așadar, nu greșesc dacă spun că ne știam de o viață. Ați reținut – studenție.
Răzvan, decedatul academician, a fost student între 1955-1963, mazilit în producție între 1959-1961. Cam p-atunci, Ilici era șef pe la studenți. Însă, în 1968, decedatul avea o bursă în Franța. Adică, moca la Paris. Cum Doamne iartă-mă și iartă-i și pe ei? Era vremea în care, dacă te prindeau la pescuit pe malul Dunării, te luau la secție să vadă ce cauți acolo. Ruse? Imposibil, îți trebuiau pașaport și viză. Paris? Nici nu-ți permiteai să visezi. Și totuși, …
Cred că este clar chiar și pentru cel mai umil pesedist că ceva nu se pupă. Cred că deja am demonstrat ceea ce era de demonstrat.
Dar, să revenim la academie. Dom-le, sunt anumite științe unde îmi pare extrem de improbabilă posibilitatea noului, elementului cheie al unui doctorat. Dau exemplul teologiei. Păi, dacă bagi ceva nou în religie, nu poate fi decât o erezie. Ce-ai putea descoperi nou pe acolo? Sau în istoria artelor. Ce poate fi nou pe-acolo? Sigur, poți fi expert, poți fi extrem de erudit, dar nu poți aduce ceva nou. Noul îl aduce doar artistul, dar asta nu-i oferă un doctorat, ci îi conferă consacrarea.
Totuși, Bombo ne spune – teoria „coridoarelor culturale” sau cea a „mentalității tranzacționale” la români. Vi se pare ceva nou? Mie mi se par doar găselnițe. Teorii științifice??? Pe această bază, n-aș propulsa pe nimeni la academie (dacă vreau ca academia să fie respectabilă). Academia nu a fost singura răsplată primită de decedat. La fel cum el era în Franța când oamenii nu se puteau apropia de Dunăre, a primit 50 ha când toți ceilalți au avut dreptul la 10 ha, ca să mai rămână ceva de furat.
Mai bine, închei. Cred că singura noutate adusă de decedat a fost ceața din Piața Universității, ceață pe care doar el o vedea, ceața minții. Îi va asigura academia nemurirea? Nu cred.
Foto: qmagazine.ro. Este că degetul ăla amenințător seamănă cu al lui Ilici?
Născut pe lista neagră 