Democrația neconsolidată

Probabil ați citit prin ziare despre revoltele din Chile. Pe scurt, revolta a plecat de la o scumpire a biletelor metroului din Santiago.

Am cunoscut recent Chile (Chile vs. Argentina) destul de bine fiindcă l-am străbătut de la Santiago până în Țara de Foc. Îmi plac peisajele, dar îmi place să privesc și fețele oamenilor, să le analizez reacțiile. Am mai vizitat două țări din zonă – Argentina și Uruguay, adică am putut face comparații. Chile a trecut printr-o dictatură lungă și sângeroasă – Augusto Pinochet. Apoi, a luat-o pe calea unor guvernări civile, democratice (atât cât e posibil în America Latină). Chile era exemplul dat celorlalte state ale Americii de Sud. O legislație fermă cu rezultate foarte bune. Dovadă, pagubele minime suferite în Santiago de pe urma cutremurului de 8,3 Richter din septembrie 2015 după măsurile legislative luate în urma cutremurului anterior. Cele mai multe clădiri vechi sau noi din Santiago aveau parcări subterane. Un oraș bine organizat, cu multe parcuri și spații verzi, cu munții aproape, încă înzăpeziți la solstițiul de vară austral.

Nivelul de viață mi s-a părut mai scăzut decât în România la un PIB/locuitor ceva mai mic. M-am plimbat noaptea pe jos prin Santiago fără vreun stres și n-am remarcat diferențe în localitățile vizitate din sud. Era o țară sigură, guvernată. Prin comparație, rivala Argentina avea un nivel de trai vizibil mai scăzut la un PIB/locuitor apropiat, dar mai mic. Pe de altă parte, în Buenos Aires, nu era bine să te plimbi de capul tău nici ziua, nu exista siguranță.

Totuși, șoferul care mi-a făcut un tur de jumătate de zi în Santiago și-a a arătat admirația pentru criminalul Pinochet – mare patriot (unde am mai auzit asta?). M-am gândit atunci că au și ei nostalgicii lor. Una peste alta, m-am simțit foarte bine în Chile, iar chilienii sunt amabili și săritori.

Dar iată că o scumpire de numai 3,75% a biletului de metrou a declanșat revolta. În America de Sud poți vedea destul de des lozinci populiste, clasa muncitoare, … , cam cum ne oferea ceașcă. Democrația aparent stabilă nu era chiar consolidată – ca să înțelegeți mai bine sintagma cu consolidarea democrației sau cu firava democrație. Am citit și diverse teorii ale conspirației (cam aceleași care se vântură și pe la noi), dar, o societate bine așezată e greu de răsturnat prin conspirații.

Vă mai aduc aminte și de Venezuela care, dintr-o țară înfloritoare, după o politică de stânga, a ajuns mizeria Americii de Sud. Șoferul care m-a luat din aeroportul Santiago era venezuelian refugiat – disperarea i se citea încă pe față.

Mă întreb cât de aproape am fost noi de o asemenea situație în luna mai și, poate, mai suntem încă.

Foto arhiva personală

Un comentariu la „Democrația neconsolidată

  1. Pingback: Cuprins | Născut pe lista neagră

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s