Fructul oprit

Știți cum e, nu? Ți se spune că n-ai voie prăjit, n-ai voie sare, n-ai voie zahăr, n-ai voie băutură, lucruri care nici nu-ți plăceau. Numai că, din clipa aceea devin favorite. Dulciurile – chiar dacă le detestai, băutura – chiar dacă nu beai niciodată devin plăcerile supreme. Dacă-i spui unui bărbat „las-o p-aia că …”, o ridici la rang de Ileana Cosânzeana. Dacă-i spui unui pesedeu „taci că ai fost recenzat în noiembrie, …” mai rău măcăne. Motiv pentru care psd nu trebuie interzis, trebuie lichidat.

Eu, de exemplu, un singuratic, cu foarte puțini prieteni, căruia apropiații îi spun că mai bine aș fi stat în pădure și într-adevăr mi-ar fi plăcut, constat că-mi găsesc tot felul de motive, de urgențe pentru a mai vagabonda nițel.

Cred că este un reflex firesc. La urma urmelor, un reflex căruia îi datorăm existența, doar de la un măr a început totul. Fără acesta, Adam nu găsea nimic interesant la Eva.

Am citit pe undeva că ne va apuca anxietatea, depresia și paranoia. Este o aiureală. Suntem doar personajele unui nou Decameron. Trebuie să ne jucăm bine rolurile. Avem și parte de distracție că de proști e plin pământul. Dacă avem net și tv, în câteva luni vom cunoaște toți proștii României. La spitalul Suceava a fost anul trecut cazul cu mahărul ăla pe care l-a apucat burticaria și care a fost adus cu helicopterul la Bucale să se răhățească fiindcă la spitalul local și-ar fi spurcat ce are mai bun.

Alte efecte? Producția WP în creștere. Sper și producția de plozi, iată o posibilă consecință pozitivă a plictisului.

Foto: dreamstime.com