Cum este posibil? Să-ți iei bacul la 32 de ani, să nu exiști încă 9 și nimănui să nu-i sune un clopoțel. Apoi, ajungi direct la ORNISS (2009 la 41 de ani), ăia cu secretul lui pește, unde ar trebui să lucreze cei mai suspicioși oameni – consilier/director adjunct. Și nimeni nu ridică nici un semn de întrebare. E vorba de competența acelora care autorizează accesul la informații secret de stat, NATO. Oare toți sunt impostori?
Noroc că, mai apoi, personajul nostru este propulsat la spălarea banilor. Băieții de aici n-au o faimă prea grozavă. O mulțime de scandaluri în lungul timpului. Cel mai răsunător, cel cu șpaga la nevasta lui Bombonel, fiica lui Angelo Niculescu, ăla din CC. Ei, abia acu începu suspiciunea de fals la actele de studii. Mai precis, visul Abramburicăi – facultate fără bac.
Dar reiau: bac la 32 de ani, colegiul Dimitrie Leonid București, înalte studii la Universitatea Ecologică, Academia de poliție, Universitatea Valahia Târgoviște, Colegiul Național de Apărare (suntem în siguranță tovarăși), Universitatea din Pitești, … Apoi, impostorul întoarce societății care l-a creat datoria, se implică activ în crearea de noi impostori, la aceleași fabrici de diplome – Universitatea Valahia, Titu Maiorescu.
În cv-ul lui public sunt o mulțime de atenționări. Bacul la bătrânețe, diplome de la fabrici. Toate aceste ar fi trebuit să-i interzică accesul la posturi de conducere, mai ales înalte. Dar nu. El a fost șef mare tot timpul, fără existența unei experiențe profesionale anterioare. Motivul? Cred că este „după chipul și asemănarea”.
Vă rog să aveți curiozitatea și răbdarea de a citi câteva cv-uri ale unor șefi mai mici sau mai mari ai unor instituții publice locale sau centrale, parlamentari, … și să observați frecvența diplomelor dubioase, îndoielnice. Se continuă înalta tradiție din anii comunismului cu scoli pe la seral/fără frecvență, absolvite prin presiuni asupra profesorilor (cunosc îndeaproape), academii precum Jdanov, Ștefan Gheorghiu. Vreau să spun că omul nostru nu este nici pe departe o excepție, un caz.
Pe baza unor asemenea școlarizări, oameni ocupă funcții importante publice care impun anumite nivele de studii. Cel mai cunoscut caz este al unui fost director din energie. Apoi sunt cazurile șefilor din instituțiile de forță – jandarmerie, poliție, care au avansat în grad și au devenit șefi în baza unor doctorate plagiate, false. Cârlanul este un alt exemplu. Când a fost dat de gol, a desființat comisia care-i tăgăduia doctoratul – cât tupeu, ce conflict de interese. Scula lui a fost Genunche. Ce autoritate științifică a avut Genunche asupra celei mai înalte comisii din învățământul românesc?
Dar ce se întâmplă după ce, prin lupte grele, li se anulează diplomele frauduloase? Restituie sumele încasate prin fraudă? Suportă consecințele penale ale fraudei? Ați auzit de vreunul care să fi fost condamnat și căruia să i se fi confiscat lovele? Eu, nu.
Ce se întâmplă cu răspunderea semnăturii pe care au pus-o ocupând o funcție prin fraudă? Cum de nu s-a întâmplat niciodată ceva grav, consecință a lipsei de pregătire? Un asemenea personaj nu se înconjoară de oameni capabili, ci tot de impostori, e natural, este legea firii, după chipul și asemănarea. Rezultă doar două răspunsuri posibile. Fie, deși fișa postului e pretențioasă, nu trebe să ai multă școală, postul este doar o sinecură bine plătită. Fie calitățile sunt necesare doar în situații excepționale, așa cum s-au trezit niște șefi DSP la începutul pandemiei.
Lăsați dom-le copiii în pace, ce rost are să învețe?
Bibliografie:
Foto: medium.com.
Născut pe lista neagră 