Dictatura proletariatului

Mai țineți minte sintagma asta minunată? Acum tindem spre dictatura proștilor, desigur așa cum au fost definiți de Gabi și de Dâncu, înțelepții psd, dar și de Piedone care oricum ar poza, tot psd este.

Neîndoielnic, dictatură a fost, am simțit-o pe pielea mea la fel ca mulți dintre cititorii mei. Dar, oare, nu a fost tot a proștilor? Desigur, proști au fost și sunt încă, dacă ne gândim la gângavul ceașcă, la leana, la toată șleahta aia de fufe gen Suzana Gâdea, Ana Mureșan, Aneta Spornic, Alexandrina Găinușe, Lina Ciobanu, Maria Bobu – niște grăsane umflate în pene, aflate în grațiile leanei. Cred că au fiecare pagină Wiki cu marile realizări pentru a rămâne în eternitate. Astea erau chintesența înțelepciunii la acea vreme, astea și multe altele, și mulți alții ne-au adus înapoierea. Tot ei au produs datoria externă care ne-a înfometat pe noi.

Totuși, aș spune că a fost mai degrabă o dictatură a leprelor decât a proștilor. V-am povestit asta ca să înțelegeți că fufele, panaramele, analfabetele, paparudele din politica românească nu sunt chiar ceva nou, au dominat-o în cei peste 40 de ani de comunism, o domină și acum. Nu cred că ne-au făcut cinste, nouă celor normali, nici în trecut, cum nu ne fac nici acum.

Sigur că și acum sunt lepre. Numai că în ultimii 30 de ani tagma s-a sedimentat, s-a așezat. Acum avem o bază, alegătorii și vârfuri, politicienii. Fără să putem spune că proștii sunt doar jos și leprele la vârf, s-a creat totuși o suspensie, un amestec de indivizi în caracterul cărora găsim în procente diferite prostia și leprismul, procentul prostiei fiind mai mare la bază după cum au declarat chiar pesedeii de frunte din introducere.

De ce este acum doar dictatura proștilor? Fiindcă niște proști disciplinați, cumpărați pe nimic, se prezintă la urne și dictează democratic viitorul tuturor. Contrar părerii lui Firea, nu sunt destul de mulți. Nici noi, ceilalți nu suntem puțini. Dar din cauza comodității noastre, decid doar ei, proștii.

Lasă un comentariu