Halloween

V-am povestit deja ce tare am petrecut Halloween-ul trecut, un adevarat suspans terorist. S-a terminat oarecum cu bine, în sensul că s-ar fi putut termina foarte rău. CINEVA a avut grijă.

În viața oricărui om sunt crize. Unele mai lungi, altele scurte. Unele fără vreun final, continue. Unele foarte grave, altele doar aparent grave. De multe ori, poți avea impresia că totul s-a sfârșit, că nu mai există nicio ieșire din situația dată, că soarta-ți este pecetluită. Este posibil ca, peste o zi sau două, să vezi cu totul diferit lucrurile. Care este dimensiunea lor reală? Probabil cea din final. Se spune că noaptea este un sfetnic bun. Poate te chinuiești tare în acea noapte dar, ceea ce-ți oferă a doua zi mintea, noua perspectivă, este mai bună.

M-am referit doar la întâmplări care afectează individul. Sunt însă întâmplări care afectează grupuri de indivizi. Îi afectează individual, în diferite grade. Unii pierd tot, poate chiar viața. Alții suferă foarte mult, pierd bunuri dar, scapă. Unii, se strecoară prin scăpările sistemului. Alții, își trăiesc viața apăsați de frica omniprezentă.

Dar, ce facem dacă nebunului îi amorțește degetul de pe buton? Urmează apocalipsa. Unii se vor vaporiza direct, nici nu vor avea timp să se sperie. Alții, se vor vaporiza în seria a doua. Alții, la a treia – fiecare la rândul lui. Cei mai mulți vor muri în chinuri groaznice. Nu va fi nevoie de strigarea Dați mai putin să s-ajungă la toți. Ajunge pentru toți, chiar de am fi de cinci-zece ori mai mulți. Există vreun locșor pe Pământ unde s-ar putea scăpa? Nu, nu există. Cei care nu vor fi vaporizați, cei care miraculos nu se vor îmbolnăvi din cauza radiaților, vor trebui să facă față foametei de după. Fiindcă nu numai oamenii vor fi afectați, va fi afectat totul, chiar și virușii, microbii. Vor fi afectate solul și clima.

Știu, viața are valențe și puteri nebănuite, Dumnezeu e mare. Câți vor trece prin toate? Nu doar lipsa confortului de azi, lipsa a orice. Unul dintr-un milion? Unul din zece milioane? Unul din o sută de milioane? Nu știm, nu se știe. TOȚI stăm atârnați de degetul nebunului, de tremuratul acestuia.

Ar servi la ceva dacă i-am accepta din nou sclavia, sclavia mizeriei? NU, ar fi degeaba, pretențiile lui sunt nemăsurate. Șantajul lui ar continua fiindcă, mereu și-ar mai dori ceva, o zonă, o sferă de influență. Niciodată n-ar fi deajuns. Atât timp cât un psihopat are un asemenea buton, nimeni nu poate fi în siguranță niciodată.

Părerea mea este că persoana nebunului reprezintă pericolul. S-a angajat în niște acțiuni pe care nu are cum să le câștige și joacă totul sau nimic. Adică, pentru el, nu există cale de ieșire, și le-a închis singur pe toate. Trimiterea înapoi a lui Ilici, trimiterea la origine, n-ar putea rezolva nimic, le trebuie un Ilici al lor. Primul pe care l-au avut, le-a adus dezastrul poleit cu aur. Acum, le-ar trebui unul mai puțin schizofrenic. Altfel, …

Va renunța Noul Ilici să promoveze mizeria, să propage sărăcia cinstită, de fapt hoția organizată? Să poleiască mizeria ca fiind curățenia morală, să asocieze bunăstarea cu homosexualitatea? Să sperie proștii cu dezvirginarea forțată? Oricum, pe mujici, poștele și violurile nu-i sperie. Au demonstrat-o și pe plaiurile noastre.

Foto: realitatea.net.

Lasă un comentariu