Nostalgii

Chiar și un rău ca mine are momente de slăbiciune. Noroc că sunt scurte, extrem de scurte. Așadar, să-i lăsăm nițel pe mujici să se omoare liniștiți.

La anunțul privind întâlnirea la mulți, mulți ani după absolvire, erau menționați și trei profi. Unul, asistent pe vremea aceea, acum probabil profesor, fără a-și depăși condiția-i inițială. Altul, destul de serios dar, nu cred că ne-am cunoscut în lungul anilor. Pe al treilea, deși am fost oarecum în conflict, l-aș revedea cu plăcere. Are o vârstă venerabilă și este activ.

Cum am mai mărturisit, aveam o frecvență foarte redusă. Ei, la cursul respectiv nu am fost deloc, nici măcar la seminar. Nu mai știu dacă erau două examene (după fiecare semestru), sau doar unul în vară. În sfârșit, în iarnă a fost un examen sau un parțial la care nu m-am prezentat. La începutul semestrului doi, a oferit ocazia unei lucrări scrise; dacă luai cel puțin 8, se considera luat examenul din iarnă. Am dat lucrarea și am scăpat de prima parte a cursului.

Spre sfârșitul semestrului doi, proful, care făcea prezența prin sondaj, a dat un ultimatum. Cine vine la curs de la acea dată, va fi considerat prezent tot anul. Ba chiar, a rugat colegii să mă anunțe. M-am gândit că oricum știa că am lipsit, ar fi fost un gest de umilință pentru mine cu un rezultat incert. Așa că, am fost consecvent – am continuat să lipsesc.

În consecință, examenul a decurs sumar, n-a prea stat de vorbă cu mine, m-a picat.

Nu mai știu dacă era o regulă sau doar o cutumă dar, a fost o perioadă în care, dacă luai 10 la scris, nu mai intrai la oral – nu este vorba doar despre acest curs. Ei, nu sunt sigur că învățasem prea grozav însă, exersasem niște probleme. Am luat 10 la lucrarea scrisă toamna. Proful a citit rezultatele de la scris pronunțându-mi apăsat numele și subliniind singur cât de obiectiv este fiindcă mă lăsa să scap de oral. Sigur că am fost bucuros dar, m-am și amuzat puțin.

Oricum, a demonstrat că nu este ranchiunos și eu îi sunt recunoscător. Nu știu dacă, în locul lui, aș fi fost în stare de aceeași atitudine. De altfel, am povestit deschis că n-am avut talent didactic.

Foto: vice.com.

Lasă un comentariu