Fericirea trece prin burtă

Cred că se aplică ambelor sexe, nu numai bărbaților, pornind de la tradiționalul rol de gospodină al femeii.

Cum v-am mai povestit (Ce înseamnă să fii client), exista un fel de „bufet suedez” foarte diversificat, practic în tot cursul zilei. În mijlocul restaurantului, în lungul acestuia, erau și sunt o serie de raioane organizate în care ești servit cu orice și oricât.

Antreuri, fel principal, desert, mâncăruri asiatice sau italienești, fripturi de porc, miel, vițel, vită, curcan, pui, rață – clientul are orice alternativă disponibilă. Mănânci orice dorești, în orice cantitate și orice combinație. Era un raion de salate în care clientul solicita și primea într-un bol mare combinația de salată dorită, cu carne, scoici, pește, brânzeturi și orice sos.

Eram singurii care luau numai legumele la care adăugam oțetul balsamic și ulei de măsline. Era salata pe care o mâncam cu carne în general. Singurii la care salata era un adjuvant, nu un fel de mâncare.

Carnea era pregătita și la grătar, dar mai ales la cuptor. Nu știu ce fel de cuptor era, probabil cu microunde fiindcă orice flacără era prohibită, dar friptura era grozavă. O bucată mare, să zicem o pulpă, un jambon mare, din care-ți tăiau cât doreai. Important este că aveai parte de o friptură de vită, vițel, miel (probabil oaie sau berbec după dimensiune), curcan extrem de fragedă.

Am încercat în repetate rânduri acasă friptură de vită, am încercat felurite rețete de fezandare, dar nu ne-a ieșit niciodată atât de bună, ușor în sânge. Am mai mâncat de mult un mușchi de vită fraged la Kislovodsk, în nordul Caucazului. Dar am primit și o friptură mare și groasă de vită, extrem de gustoasă, la un restaurant din Buenos Aires.

Românii au rămas cu o stampilă a foamei pusă de comuniștii cei regretați de prosti. La noi, dacă-ți vine un musafir, te gândești ce să-i dai de mâncare. Dacă te duci în vizită, te aștepți să te hrănească (termen folosit de tov. Iliescu).

Tot așa și noi, am fost orbiți inițial de multitudinea felurilor de mâncare. Treptat, ne-am făcut un șablon de meniu. În final, ni se părea că nu prea avem de ales, că sortimentul mâncărilor este prea redus.

Vorba aia – și de o femeie frumoasă te plictisești, darămite de mâncarea bună.

9 comentarii la „Fericirea trece prin burtă

  1. Pingback: Cuprins | Născut pe lista neagră

    • Bine, dar ești un acoperit. Oamenii normali se plictisesc de orice, e în firea lucrurilor. Altfel, oamenii ar fi mulțumiți cu ceea ce au, n-ar mai jindui la nevasta, mâncarea, casa altuia. N-ar mai fi războaie, n-ar mai fi o grămadă de conflicte. Chiar și cea mai mare parte din progresul omenirii se datorează plictisului.
      În privința asta, nu sunt de loc ciudat. Mă plictisesc de orice, oricât ar fi de bun – mâncare, băutură, păsărică – mă plictisesc după un timp.

      Apreciat de 1 persoană

      • Yap! Acoperit, sau nu, niciodată nu m-am plictisit de prima plăcere, dar nici n-am refuzat una nouă. O iubesc pe nevastă-mea la fel ca în prima zi, îmi plac aceleași mâncăruri, am un grup restrâns de prieteni, de aproape jumătate de secol, când fac curățenie în casă folosesc aceleași culori, doar cu subtile modificări de nuanțe, nu am făcut niciodată compromisuri, mi-am dat demisia, la mine nu se strică lucrurile, am același pistol de lipit de cincizeci de ani, frigiderul face acum treizeci, dacia merge și ea pe patruzeci și pleacă la prima cheie, am tot trei sobe de teracotă în casă, sunt și pe gaz, dar acum bag lemne și râd de Delgaz, și-n general am păstrat tot ce-a fost bun și-am aruncat ce-a fost rău. La fel fac și cu al meu suflet: țin acolo doar ce merită, și crede-mă că atunci când pun capul pe pernă adorm liniștit.

        Apreciază

        • Bine bre. Spune-i soției unde să citească declarația de amor.😀
          Însă, ești mincinos. Dacă ai fi sincer ai spune că focul acela de la început s-a stins de mult. Dar, stai liniștit, nu va citi decât comentariul tău. Aș putea completa cu un banc pentru +18, dar ți-ar strica moralul de îndrăgostit.
          În rest, cam la fel și eu. Doar că io-s dezvelit.😀 Cam tot ce ai scris acum, am mărturisit și eu, cu picătura, pe multe pagini.

          Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s