Cum v-am mai declarat, PSD nu mai e ce-a fost

Cât pe ce să repet titlul precedent Nici PSD nu mai e ce-a fost – gânduri nostalgice. Ce Dumnezeu, nu mai are profesioniști, nu mai are specialiști, nici chiar din ăia? Înțeleg, consultanții israelieni (oare sunt plătiți din banii PSD sau mascați pe undeva prin buget?) n-au vâna locală, dar, pe vremuri, aveam proprii specialiști. Vă mai amintiți, „Nu ne vindem țara”, „N-a mâncat salam cu soia”, „IMGB face ordine”? Unde sunt acum creatorii? Unde sunt sfătuitorii?

Un tânăr liniștit, calm, care s-a plimbat cu plăcuțele de poveste prin fața primăriei Craiovei, să-i înfurie și să-i debusoleze atât? Înțeleg că s-au rupt niște zăgazuri, că tot românul ne-PSD-ist și-a dat seama ce-și dorește fără falsă pudoare, fără ocolișuri. A fost un fel de psihanaliză – ce dorim fără să știm.

Dar, pierzându-și controlul, compromițând nechibzuit poliția (Sexul oral, Trei milițieni), efectul mesajului care i-a jignit atât de tare s-a triplat, a devenit o avalanșă. De ce s-or fi jignit așa tare când, în parlament, tocmai ei sunt cei care propagă verde, pe față, obscenități (Sexul anal)?

Sigur, pe plan local, eu și mulți alții ca mine ne bucurăm că se fac de râs. Problema e că nu numai aici ne amuzăm. Scandalul propagat chiar de ei a depășit cu mult granițele. A trecut în penibil cel mai mare partid din România cu poliția română slugarnică alături de el. Strică rău la imaginea țării. Eu v-am mărturisit deja că nu prea cred că sunt patriot (Patriot, patriotism), dar ce ne facem cu ei, ei care sunt cei mai mari patri-hoți?

Păi, după ce ne batem cu pumnii în piept de patri-hoți ce suntem, vine un neica-nimeni din Suedia să ne jignească? În anul centenarului? Pe noi, bă?

Ei, asta mi-a plăcut cel mai mult – asocierea centenarului cu PSD. Jignești PSD, jignești centenarul. Cred c-or să bage o lege în sensul ăsta, că ei bagă repede legile. Dacă nu le-a venit încă ideea consultanților, le-o dau io moca de generos ce sunt.

Dacă tot am ajuns la istorie, hai să ne amintim că PCR a fost interzis în 1924 fiindcă fiind închinat Moscovei, milita pentru desprinderea Basarabiei și avea acțiuni iredentiste. Că au revenit în 1944 pe tancurile sovietice, cu cadre de import (Trăiască 7 Noiembrie). Să mai amintesc tratatul rușinos semnat de Ilici, vizitele moscovite ale șefilor recenți ai PSD? Sau, acum cu trandafirii sau cu cioara vopsită, își neagă originile din steaua cu cinci colțuri?

Pe vremea împușcatului circula un banc, un dialog între un tânăr și un milițian care vroia să-l lovească. Iar un tânăr, iar un milițian, parcă n-ar fi trecut 40 ani de la acest banc – pentru ei, timpul s-a oprit. Și tânărul zicea milițianului: „Dacă dai în mine – dai în tineretul român, dacă dai în tineretul român – dai în pcr, dacă dai în pcr – dai în tov. n. ceașcă și, dacă dai în tov. ceașcă – dau o bere dom-le”.

Și-acu, mă cuprinde „o tristețe iremediabilă” ca pe Topârceanu – cum dom-le, pentru mine trecură 40 ani și pentru ei, nu?