Sfidarea de la Padina

Frumoasă zonă. În apropiere sunt ceva trasee de alpinism – cățărare până la două, chiar trei lungimi de coardă, rapel, surplombe – din toate. Cred că ultima oară am fost în urmă cu vreo opt ani, dinspre Sinaia. Valea Ialomiței este rezervație, n-ai voie să rupi o floricică.

De prisos să vă spun că niciodată prevederea asta cu ocrotirea nu s-a respectat. A fost asfaltată o șosea care urcă la Piatra Arsă și pe platoul Bucegi. Nu știu exact până unde merge asfaltul fiindcă nu am circulat pe ea. Așa că, fostele cabane au devenit cârciumi și cuibușoare de nebunii, loc pentru paranghelii.

Nu știu cum a aprobat Mediul lucrarea. În locul lor, aș fi impus camere de înaltă rezoluție la fiecare 50 m, supravegheate permanent, astfel încât niciun muc de țigară să nu fie aruncat pe geamul mașinii.

În sfârșit, niște unii dintr-o gintă, l-au lichidat pe altul, tot din gintă – unul mai puțin. Doar că, este vorba de un fenomen, ginta trăiește în afara societății, în afara regulilor. Nu cred că datorită toleranței societății, mai degrabă datorită slăbiciunilor ei. Pe de o parte, autoritățile care ar trebui să aplice riguros legea sunt ușor coruptibile, pe de altă parte, o batistă pe țambal dictată politic.

Fenomenul este din vremea comuniștilor. Nici atunci autoritatea nu se manifesta împotriva gintei. V-am povestit despre unii care discutau la o coadă la clătite despre barbutul din noaptea precedentă, cu niște mize care depășeau veniturile mele pe șase luni. Persecuția pe care au acuzat-o după ’90 este falsă, nu a existat.

Tot după ’90 au fost niște scandaluri în care unii (cărora li s-a aplicat legea) au fost condamnați fiindcă și-au făcut singuri dreptate, fiindcă autoritățile au stat pasive la suferințele și pierderile lor.

Am mai scris despre un fenomen extrem de îngrijorător – infiltrarea klan-urilor în politică – poziții politico-administrative ocupate de aceștia. De parcă nu erau suficientă mafia deja existentă.

Nu știu dacă, de această dată, justiția noastră timorată își va face treaba. Însă mai este un aspect. Toate personajele astea fac mare caz de opulență – mașini bengoase, palate, paranghelii, fițe. Ne-au arătat asta chiar la Padina. Nu discut bunul sau prostul gust. Oricum, internetul și social media sunt pline. Însă ANAF, care face atât caz, nu și-a pus niciodată întrebarea „Bă, da cât impozit a plătit ăsta„. Poate, nu știu eu, dar toți ăștia nu fac impresia a fi plătitori de taxe și impozite.

Și, reiau fraza din manualul de latină – In patria nostra multae silvae sunt que bestiis abundant.

Pare a fi o sfidare, ăsta este scopul șmecherilor opulenți. Dar sfidarea adevărată este a autorităților – justiție și fisc, fiindcă fac posibile aceste porcării. Sau, avem de-a face cu încă o categorie de privilegiați?