Hemoroizii

Tot felul de sporuri, doar la stat (degeaba). Unele, oarecum hilare. CASS Casa de Asigurări de Sănătate – ar trebui să funcționeze ca o veritabilă societate de asigurări. În prezent, cred că există doar două trepte de cotizare. Ar putea fi patru, să zicem. Pentru fiecare post la stat sau la privat, ar trebui stabilită taxa de asigurare de sănătate, sub formă de procent aplicat salariului brut, în funcție de riscuri reale, stabilite de un terț, asiguratorul. Ar fi luate în considerare tot felul de riscuri, inclusiv cel de hemoroizi. Ar fi eliminate toate sporurile. Dacă_careva din grupa profesională de risc face hemoroizi sau varice sau cine mai știe ce mâncărime, asigurările îi decontează tratamentul, concediul medical, etc.

Numai că asta nu este posibil. Casa de Sănătate este o instituție grasă plină de tot felul de fripturiști. În lungul timpului au fost tot felul de scandaluri, legate inclusiv de delapidări. Pe lângă ei prosperă o grămadă de sugative ca, de exemplu, cea care a făcut vestitul soft care mai mult nu merge, cea încurcată în tot felul de chestii dubioase precum afacerea cu fierul vechi din Sintești. În fond, CASS este doar o instituție a statului organizată pe aceleași baze ca și celelalte.

Apoi, sporurile, cele mai multe închipuite, sunt doar o metodă de creșterea veniturilor bugetarilor, fără vreo legătură cu realitatea. Oare, privații nu s-ar putea îmbolnăvi de hemoroizi? Mie mi se pare doar încă o discriminare în favoarea bugetarilor.

Așadar s-ar desființa o largă instituție a statului cu o grămadă de sinecuri fiindcă o societate de asigurări are puțini angajați. Apoi, s-ar diminua veniturile bugetarilor. Adică, ceva imposibil.

Am tot scris despre noroiul din sângele unora, despre ADN-ul de Lepră. Se pretinde că genomul uman a fost în întregime identificat. Eu tot cred că niște neidentificate rămurelele ADN conțin ceva nociv, nociv pentru ăialalți, nu pentru cei ce le posedă.

Așadar, trebuie să îndeplinim niște jaloane economice normale. Cam toate solicită reducerea cheltuielilor publice. Cum cel mai important procent din buget este reprezentat de salarii și speciale, soluția pare extrem de facilă.

Am așteptat-o de la PNL (minoritar), apoi de la coaliția pe val cu USR. Nu o aștept de la psd. Bulibașa Robin Hood n-a fost în stare decât de o majorare de taxe. Treaba cu limitarea sporurilor este doar o vrăjeală. Sunt o grămadă care nu se numesc sporuri, ci indemnizații – de exemplu cea de bocanci.

Taxele majorate vor fi plătite de pălmași, se vor reflecta în prețuri, vor accentua inflația pe care o resimțim toți.

Bulibașa a declarat că aproape sigur nu pierdem PNRR. Va să zică, riscă economia patriotică, riscă întregul buget construit pe fondurile europene, pentru a menține niște trântori și o droaie de speciali. De fapt, ne riscă pe noi. Chiar se laudă cu măsurile luate pe care niciun alt guvern nu le-ar mai fi luat. Este doar parțial adevărat – niciun guvern nu a redus pomenile.

În rest, vacanțe peste vacanțe, Grecia, văd bugetari fericiți. Și pe dumneavoastră vă fericește asta? Ar trebui adăugat la lista Fericirilor – Fericiți bugetarii căci ai lor sunt banii noștri.

Lasă un comentariu